Maruntisuri

Cine mi-a furat pantoful în largul mării? (video)

Se anunța o zi perfectă. O ieșire cu yachtul pe mare, masa de prânz într-un mic port de pe insulă, iarași yacht, bălăceală. Minunat! Fix așa a fost. Plus plajă pe barcă în bătaia vântului. Aventurile au început la întoarcere. Un vânticel ceva mai curajos a învolburat ușor marea, numai cât să ne simțim ca la o regată. Locul meu preferat e pe o punte mică în spatele yachtului pe unde se coboară în apă ca să înoți. Când am plecat de la taverna din port unde nu vă spun ce am mâncat, nici cât de bun a fost, nici cum nu ne puteam opri să gustăm din toate în vreme ce felurile de mancare umpleau masa, noi goleam farfuriile, alte feluri cu mancare veneau, iarași nu ne puteam abține… așa, am ieșit din port destul de greu că ni s-a încâlcit ancora. Noroc cu un Ulise local care ne-a descurcat și ne-a dat drumul în larg.

Ieșim din port, marea avea niște valuri un pic mai avântate, ne legănau ceva mai tare. Decid să imi iau locul pe puntea cea mică. Eram încalțată cu balerini, nu apucasem să mă descalț înainte să cobor pe puntea joasă. Nu-i nimic, mă descalț aici. Dau jos primul balerin, la al doilea un val mai nărăvaș mă face să arunc pantoful spre puntea principală și începe filmul de aventuri.

Văd cu încetinitorul cum balerinul aterizeză pe muchie, face un salt ușor (un balet, că era balerin), cade pe puntea cea mică, întind mâna după el, dar ca un pește îmi scapă printre degete și țuști în marea Ionică cea frumoasă și limpede. Mai am un pic și mă arunc după el, dar dispare sub yacht, habar nu am prin ce magie a hidrodinamicii. Fuck! Sunt semi descuță!!!!! Pe barcă hăhăială generală, io cu balerinul solitar în mână. Ionela pune mâna pe telefon și filmează ce apucă…  Mă îndeamnă să arunc în valuri și perechea, dar eu nu mă pot despărți de crediciosul balerin care a rămas cu mine pe barcă în ciuda vicisitudinilor mării.

In fine ajungem la mal. Eu, ca Cenușăreasa, numai cu un picior încălțat. Să nu credeți că e floare la ureche să umbli desculță pe beton unde sunt tot fel de pietricele care te seacă atunci când calci pe ele. Ne vedem cu cineva din grupul nostru care coborâse de pe altă barcă.

– Ești deculță? Mă întreabă uimită de evidență.

– Mda, mi-am pierdut un balerin.

– Păi plutea unul pe mare, l-am văzut noi, era departe…

– Era al meu, știu că plutea! L-am văzut când a ieșit de sub yacht dar nu ne puteam opri fiindcă venea în urma noastră un ferry boat…

Fără concluzie.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *