Get 30% off our store with coupon code 30PERCENTOFF!
Banner
Maruntisuri

– Doamnă, mi-au încurcat cardul de sănătate! Eu ce fac acum că sunt operată?

Am ajuns din nou la spital, de data asta la Balș, la camera de gardă, ca să scot niște analize.

In hol, ciopor de oameni. Ca să te consulte un medic trebuie să stai mai întâi la coadă la registratură, să-ți completezi singur formularul față-verso, chiar dacă tragi să mori. În fața mea vreo 7-8 persoane pe care le rog să îmi permită doar să întreb de unde scot analizele. Mă lasă, aflu că tot de la registatură și mă așez la rând. Numai că asistenta care mi-a răspuns și-a luat cafeaua și a plecat, lăsându-ne pe toți viței la poarta noua. Cineva spune ca i s-a terminat tura. Posibil, că e ora 14. Vine o altă doamnă care ne cheamă la alt gișeu, scrie RABIE pe geam. Ne așezăm la rând, oamenii nervoși se iau  la ceartă cu o tânără care spune că e medic la alt spital și că nu poate sta la coadă că are pacienți. Cred că pe noi, ăștia de la coada de la Balș, ne-a luat drept turiști. În fine, conflictul se stinge. Răbufnește însă asistenta de la ghișeu.

– Ați fost și ieri?

– Nu, doamnă, nu am fost. Răspunde umil un bărbat la vreo 30 de ani, subțirel și amârăt, ud tot de transpirație. Am fost ieri la doamna doctor care m-a trimis la analize dar era inchis și nu le-am putut face.

– Deci ați fost și ieri, degeaba veniți azi că nu vă pot lua două zile la rând la analize.

– Doamnă, nu am fost, nu înțelegeți că era inchis și nu am putut face analizele.

– Păi, da, și azi e inchis. Degeaba tot veniți la ora asta în fiecare zi, dar oricum nu vă pot lua analize că ați fost și ieri.

– Doamnă, nu am fost nicăieri ieri.

– Pe mine nu mă interesează… așa scrie în calulator.

– Da, doamnă, am fost la consult, dar nu mi-a recoltat nimeni analize.

Discuția suprarealistă capătă accente dramatice. Omul voia să-și facă analizele, asistenta nu, că a fost și ieri. 10 minute ne uităm ca la tenis, tot rândul de oameni care așteaptă să se înscrie la urgențe la Balș.  Asistentă ia actele omului și îî zice să-l urmeze. Pleacă. Revin după vreo 10 minute purtând același dialog, eram ca într-o buclă. Al doilea episod “ați fost și ieri, ba nu, nu am fost” pe un ton răstit și foarte agresiv din partea asistentei. Mă aud vorbind.

– Doamnă, ori îî explicați omului ce trebuie să facă ori o lăsați mai moale cu tonul ăsta de șef supărat pe subaltern. Vă spune că nu a făcut ieri nicio analiză, ce e așa de greu de înțeles.

– Haideți, doamnă, cine v-a intrebat de vorbiți așa singură ca televizorul – mă taxează asistenta cea arțăgoasă.

Mă opresc. Am crezut că nu am auzit bine. Asistenta îl flituiește pe pacientul de cca 30 de ani, îî pune în mâna cardul de sănătate și îi zice să vină peste două zile dacă vrea analize. Omul pleacă, la rând urmează o femeie destul de solidă în baston. Apucase să dea prin gemlâc documentele completate și cardul de sănătate, asistenta doar trebuia să le înregistreze, ceea ce și face. Între timp se întoarce la ghișeul alăturat celaltă asistentă care plecase cu un pahar de cafea în mână și despre care credeam că a ieșit din tură, ne cheamă și acolo.

– Am venit după analize – și îi dau cardul de identitate.

– Pe care dintre analize le vreți?

– Pe toate, îî răspund. Ce întrebarea o fi asta, mă întreb în gând. Oare se aștepta să stai de trei ori la coadă ca să iau tot câte un rezultat…

Imi dă hârtiile, nici nu apuc să le iau că mă trezesc cu doamna solidă lângă mine. Venea aproape alergând schioapă, în baston cu disperarea zugrăvită pe față.

– Asistenta aia agresivă i-a dat cardul meu de sănătate baiatului cu care s-a certat. Ce mă fac? Sunt de la Dâmbovița, nu sunt de aci. Eu ce fac acum? Unde să mă duc?

– Și unde e asistenta? O întreb gândindu-mă că poate e vreo soluție.

– Nu știu, a plecat. Eu nu mai mai niciun card, și sunt operată de două săptămâni, ce fac acum? Asistenta aia agresivă m-a lăsat fără card… Tremura de nervi.

– Doamnă, pe hartiile pe care ne pun să le completăm singuri este trecut numărul de telefon, ii spune un domn care apucase să își facă înscrierea la camera de gardă.

– A plecat asistena, a zis că nu știe cum să rezolve.

Femeia rămasă fără cardul de sănătate e vizibil afectată. Ii cere soțului o pastilă de tensiune, se așează pe un scaun, privind pierdută la hartiile pe care le avea în mâini.

– Eu ce fac doamnă, că nu mă primește nimeni fără cardul de sănătate și sunt tăiata (n.r: operată) la picior de sus până jos.

Disperarea ei crește pe măsură ce timpul trece. Oamenii din sala de așteptare o îndeamnă să plece în căutarea asistentei, dar e evident că nu o țin puterile. Unii îi spun să meargă sa reclame la poliție cardul pierdut. După vreo 40 de minute, în sala de așteptare dă buzna și mai transpirat barbatul de 30 de ani, cu cardul în mână privind disperat împrejur. Îi cad ochii pe mine.

– Doamnă, mi-a dat cardul greșit!  E a nu știu câta oară când mă simt in Kafka pe ziua de azi.

N-apuc să-i răspund că o vede pe doamna al cărei card de sănătate îl avea în mână.

– Noroc că m-am dus la doctorița mea să îi zic că nu vor să îmi facă analizele. Așa am văzut că mi-a dat alt card.

In loc de concluzie: numărul cadrelor medicale care se poartă bine cu pacineții e net superior celorlalți, chiar dacă cei din urmă se văd mai mult.

 

 

 

 

This article has 1 comment

  1. Florina Vizinteanu

    Tare m-a intristat articolul. Eu doar ce am avut o experienta extrem de buna, care merita sa fie povestita, la camera de garda de la Matei Bals si cu personalul de acolo. Cred ca este bine de luat in discutie atat aspectele negative, cat si cele pozitive din sistemul nostru sanitar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Banner