50 de mii de români au murit din cauza cancerului în 2018, un sfert din ei din cauza cancerului pulmonar

Cancerul va deveni principala cauză de deces la nivel global și cea mai importantă barieră pentru creșterea speranței de viață în secolul XXI. Estimările arată că, până în 2040, se vor înregistra 27,5 milioane de cazuri noi de cancer la nivel mondial, aceasta însemnând o creștere de aproape 62% comparativ cu 2018, când au fost depistate 18,1 milioane de cazuri noi de cancer și au fost înregistrate 9,6 milioane de decese cauzate de această boală².

La nivel global, studiile arată că 1 bărbat din 5 și 1 femeie din 5 vor fi afectați de cancer, de-a lungul vieții, și 1 bărbat din 8, respectiv 1 femeie din 11 vor deceda din cauza acestei boli. În întreaga lume, este estimat că 43,8 milioane de oameni supraviețuiesc 5 ani de la diagnosticarea cu această afecțiune. Conform specialiștilor, creșterea incidenţei cancerului și a mortalităţii asociate acestuia are la bază un cumul de motive complexe precum îmbătrânirea populației, modificări în prevalența bolii și impactul unor factori asociați dezvoltării socio-economice.

România continuă să fie una dintre țările Uniunii Europene pentru care s-au înregistrat creșteri semnificative ale incidenței și mortalității prin cancer, numai anul trecut fiind înregistrate peste 83.000 de cazuri noi și mai mult de 50.000 de decese cauzate de această afecțiune. Alături de mortalitate, anii de viață potențial pierduți reprezintă un indicator al impactului major pe care cancerul îl are asupra societății. Astfel, în țara noastră, se pierd peste 570.000 ani potențiali de viață prin deces prematur din cauza cancerului (2870 ani potențiali de viață pierduți/100.000 de locuitori).

Imunoterapia, cel mai inovator tratament al cancerului 

Deși cancerul continuă să fie boala care afectează cei mai mulți oameni, la nivel global, progresul științific înregistrat în diagnosticarea și tratarea acestei boli a fost fulminant în ultimii ani, fiind îmbunătățite în mod semnificativ rezultatele la pacienții oncologici. Datorită descoperirii de noi medicamente cu mecanisme de acțiune spectaculoase, ca imunoterapiile, dar și creșterii accesului pacienților la medicamente inovatoare, a gradului de conștientizare asupra prevenției cancerului, a screening-ului și a diagnosticării precoce, în ultima decadă, rata mortalității a scăzut pentru mai multe tipuri de cancer. La momentul actual, cea mai mare scădere a ratei mortalității se înregistrează pentru cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal, tipuri de malignități pentru care a fost lansat cel mai mare număr de opțiuni noi de tratament.

“Imuno-oncologia a devenit unul dintre pilonii de bază în tratamentul mai multor tipuri de cancer, iar MSD desfășoară, în prezent, cel mai amplu program de cercetare clinică. Avem în derulare peste 850 de studii clinice, prin care evaluăm terapia anti-PD-L1 în peste 30 de tipuri de tumori. Ne propunem să răspundem nevoilor majore neacoperite în tratamentul cancerului, concentrându-ne asupra monoterapiei, dar și a noilor combinații. Această din urmă abordare și-a dovedit deja succesul, pembrolizumab fiind singura terapie anti-PD-L1 aprobată în Europa care îmbunătățește rata de supraviețuire în asociere cu chimioterapia, pentru tratamentul de primă linie a pacienților eligibili cu cancer pulmonar. Astăzi, mai mult de 400 de studii clinice studiază pembrolizumab în combinație cu alte imunoterapii, chimioterapie, terapii țintite și virusuri oncolitice, în cadrul programului nostru de cercetare clinică”, a declarat Nicolas Renard, General Manager MSD România.

La nivel internațional, pe 4 februarie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, demers organizat, în fiecare an, de Uniunea pentru Controlul Internațional al Cancerului. Pentru a susține importanța luptei împotriva acestei boli, anul acesta este lansată campania “I Am and I Will”, inițiativă care se va desfășura pe parcursul a trei ani și care are ca obiectiv încurajarea acțiunilor individuale cu impact în lupta împotriva cancerului.

Cancerul pulmonar, cea mai agresivă formă de cancer

Dintre toate tipurile de cancer, în 2018, cancerul pulmonar a înregistrat cea mai mare incidență (11,6%), alături de cancerul de sân (aproximativ 11,6%) și cancerul colorectal (10,2%). De altfel, împreună, cele trei afecțiuni sunt responsabile pentru o treime din incidența și mortalitatea cancerului, în întreaga lume. Cancerul pulmonar este, de asemenea, responsabil pentru cel mai mare număr de decese, atât la bărbați, cât și la femei, în 2018 fiind înregistrate 1,8 milioane decese din cauza diagnosticării în stadii avansate.

În România, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 3, după cancerul de sân și cancerul de col uterin. De altfel, cancerul pulmonar  este responsabil de aproximativ 20% dintre decesele cauzate de cancer în România, fiind urmat de cancerul de colon și cancerul de sân¹. Conform studiilor de specialitate, rata de supraviețuire la 5 ani a pacienților români diagnosticați cu această boală este extrem de redusă – doar 11%, față de aproximativ 20% în țări precum Austria și Suedia – se arată în comunicatul de presă emis de MSD cu ocazia zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

140 de români mor în fiecare zi de cancer, din cauza diagnosticării în stadii avansate ale bolii. Lipsa programelor de screening și informare sunt cauzele principale ale depistării tardive a cancerului.
Din cauza deficienţelor sistemului de sănătate, în România, cancerul a ajuns să aibă cea mai mare rată a mortalităţii din ţările UE, avertizează Colegiul Medicilor din România. Numărul insuficient de medici, subfinanțarea programului de oncologie, politicile neinspirate din domeniul sanitar sunt doar câţiva dintre factorii care contribuie la această concluzie.
“Pentru că în oncologie nu avem nimic clar reglementat, nici măcar un program de chimioterapie este necesar un plan național de oncologie care să cuprindă real tot ceea ce trebuie să se întâmple de la prevenție până la îngrijirea paliativă. Elementele de bază pe care orice plan pentru cancer ar trebui să le aibă sunt: existența programelor de screening, accesul la investigații, terapii inovatoare și testări genetice care ar conduce la tratamente personalizate, accesul la studii clinice care lipsesc în România și dezvoltarea paliației, atât de necesară pacienților. De asemenea, se impune imperativ Registrul Național de Oncologie ca parte componentă a Planului Național de Oncologie. Realizarea unui plan național de cancer complet și coerent, corect finanțat, va avea ca rezultat identificarea bolii în stadii incipiente, curabile”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).