Sănătate

Doctorul care repară inimi de bebeluși ce au abia câteva zile, se întâmplă la Tîrgu-Mureș

Emisiunea de abia se încheiase, e noapte afară de ceva vreme, iar eu sunt deja în mașină în drum spre casă. Mi-a rămas gândul la o discuție aprinsă din platou, care s-a terminat cu replica:
– Ce atâta supărare, mai greșim și noi, doar nu am omorât pe nimeni!

Subiectul dezbaterii nu mi-a rămas în minte, dar asta cu “mai greșim” mi se învârte sfredelitor în creier. Dacă greșesc eu, dau mâine un drept la replică, dacă greșește contabila, reface calculele, dar există meserii unde dacă greșești înseamnă că ai omorât un om.

Mi-am răsărit în minte  prima operație pe cord la care am participat, vorba vine, am stat pe holuri vreo 12 ore, împreună cu alți ziariști, de dimineața până spre miezul nopții, ca să iasă chirurgul din operație și să ne spună ce au  făcut el și echipa lui.

Februarie 2004:   În sala de operație era un bebeluș, o fetiță, prima operație de corectare a unei malformații la inimă se făcea la Târgu-Mureș, pentru întâia oară în România, de către o echipă integral românească condusă de doctorul Horațiu Suciu. Nu e doar responsabilitatea operației în premieră, cât mai ales faptul că “un bebeluș nu e un om mare în miniatură”. Asta țin minte că ne-a zis ziariștilor care așteptam pe holuri și ne-a explicat că nu e destul să folosești un instrumentar în miniatură, pentru organe minuscule ori să scazi cantitățile de medicamente, ca să fie proporționale cu greutatea copilașului.
– Bebelușii au o proporție mult mai mare de lichid în organismul lor, dacă se întâmplă să îi crească puțin temperatura, o cât de mică deshidratare în timpul operației, riscăm să îl pierdem. Nici numărul bătăilor de inimă pe minut ori ritmul respirației nu sunt ca la omul mare.

Pe cuvânt că nu m-am gândit la asemenea amănunte niciodată. Să operezi o inimioară cât o minge de ping-pong, într-un piept nu mai mare decât o pâine mică, să repornești acea inimioară și să îi dăruiești ani de viață unui copilaș care a fost condamnat la o existență scurtă de tot pe acest pământ, nu e doar un miracol, e o responsabilitate pe care puțini am putea să ne-o asumăm.

Am rememorat toată povestea după ce am primit de curând un studiu despre responsabilitate. Uitați-vă și voi cum cântăresc românii responsabilitatea (foto), cifrele vorbesc singure. E un studiu realizat pentru Raiffeisen Bank de compania de research Ipsos Romania, în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2018, pe un eșantion de 1088 respondenți, bărbați și femei (16+), reprezentativ la nivel național.

După ani de zile în care nu m-am mai întâlnit cu doctorul Horațiu Suciu, l-am sunat din nou cu rugămintea să mă ia cu el la propriu, de astă dată în sala de operație. Aș vrea să simt direct cum e acolo, în blocul operator, atunci când pe masa de operație e o mogâldeață de om a cărui viață e în mâna echipei doctorului Suciu.  M-a primit și mi-a permis să filmez.

A operat o fetiță de 8 zile (foto de la începutul materialului), cu o inimioară cât o căpșună ceva mai mare, mi-a zis că el crede ca are un înger care îl veghează atunci când operează copiii, am stat vreo 5 ore în sala de operație și mi-a spus că fără nu poți face meseria asta fără a ave responsabilitatea în sânge. În urmă cu 14 ani am așteptat pe hol 12 ore ca să se termine operația, acum, dacă e nevoie, operează doi copii pe zi.

Doctorul Horațiu Suciu e chirurg cardiac la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș, pe care acum îl și conduce. Prin anii 2000, după ce a venit acasă de la studiile făcute în străinătate și a început să opereze copii cu greutatea sub 10 kilograme, a fost cel care a schimbat nomenclatorul meseriilor. În România nu mai exista nimeni cu pregătirea de chirurg cardiac pediatru, iar datorită lui, specialitatea a fost inclusă în documentele oficiale.

Filmul realizat în blocul operator de la Târgu-Mureș e în montaj, va fi gata în zilele care urmează, o să vedeți, fără să vă speriați, cum arată #ADNulresponsabilitatii și cum se face un lucru mare #asacumtrebuie. Cred că e nevoie să privim mai îndeaproape cum stă treaba cu propria responsabilitate; studiul Raiffeisen Bank a demonstrat că doar 8% dintre noi simt că trăiesc într-o societate care apreciază responsabilitatea.
#ADNulResponsabilitatii  #asacumtrebuie


Materialul e realizat în colaborare cu Raiffeisen Bank, care desfășoară, în această perioadă, campania “E timpul să punem responsabilitatea în lumină”. Cred că e momentul să ne alegem modele și nu idoli, să punem în lumină educația, pregătirea profesională, actul responsabil și nu talentul de a “ne descurca”.

This article has 1 comment

  1. Ioana

    Whoa, ce emotionant sa citesc despre un asa doctor de la mine de acasa, din Tg Mures. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *