Sănătate

În întuneric, pe un scaun, la o conferință de presă am stat și am plâns

KO femeie brunețică, firavă, o mână de om se ridică în picioare și începe să povestească:
La Marie Curie (n.r. spitalul de copii) sunt 31 de paturi la oncologie. De cele mai multe ori toate sunt ocupate de copii bolnavi. Copiii sunt împreună cu mamele lor și fac coadă la un singur grup sanitar. Lucru care generează infecții. Ei stau acolo cu lunile, cu anii. In contextul în care statul român nu a construit niciun spital de boli oncologice pentru copii, de fapt niciun spital în ultimii 50 de ani. Un copil bolnav de cancer are nevoie pe parcursul tratamentului de chimioterapie, de radioterapie, de chirurgie, de terapie intensivă. În România nu există un spital, nu s-a construit niciodată un spital care să aibă la un loc pentru copii toate aceste lucruri. Consecința acestui fapt este că în România un copil din doi diagnosticați cu cancer moare. Vrem să schimbăm această situație.

Se așează înapoi, pe scaunul din fața noastră și îi dă microfonul doamnei de la lângă ea. O femeie blondă, cu glas blând de vârstă apropiată care continuă povestea.

Inițial ne-am propus să recompartimentăm secția si să creăm fluxurile medicale pentru secția de cancer de copii la Marie Curie, dar ne-am dat seama că acest lucru nu este posibil. Raluca, arhitecta noastră ne-a spus “aici nu se poate face nimic, trebuie construit ceva de zero”. La momentul ăla nici nu ne-am luat in serios. Au fost doar niște vorbe, un gând care nu părea realizabil. Dar tot povestind despre asta am început să strângem bani și oamenii să creadă că se poate face. Zilele trecute am fost la Marie Curie fiindcă am început să demolăm, a fost multă emoție. A durat mult să facem proiectul, am fost nevoiți să aducem specialiști din Franța fiindcă în România de 50 de ani nu s-a construit niciun spital. Ne-am dat seama că ne trebuie specialiști ca să ridicăm un spital care să corespundă unor nevoi și peste 10-20 de ani, nu un spital după principiul “merge și așa”.

Microfonul merge mai departe la o fată tânără cu părul lung. E Raluca, arhitecta care se ridică și vorbește cu emoție un minut și un pic.

– Construim spitalul ăsta ca să fie ca un joc pentru copii. In fiecare etaj va fi un loc de joacă, iar la ultimul etaj vor fi locuri de joc tematic. Vom avea un cinema, vom avea o bibliotecă, o sală de sport.

De pe rândul din față se ridică Paula Herlo și ia microfonul:

– Am intrat în proiectul ăsta de frică. Fiindcă vin foarte mulți părinți spre noi, mai ales părinți care și-au pierdut copiii și mă gandesc dacă acel copil a pierdut această luptă din cauza bolii sau din cauza condițiilor.

Apoi au pus un film. E ăsta de mai jos.

Un nod era demult așezat în gât, dar filmul a făcut ca lacrimile să curgă singure. Ăsta e visul acestor femeie pentru copiii cu cancer, un fel de incursiune într-o lume care nu pare atât de hâdă precum e boala. Dar azi copiii cu cancer ai României se sting încet în spitale care arată ca niște anticamere de morgă. Mulți în camera, cu părinți chinuiți zăcând cu lunile alături de ei pe scaunul de la căpătâiul copilului, cu o singură baie… toate astea vin ca bonus din partea statului român pe lângă o suferință despre care nu ne dorim niciunul să aflăm din experiență personală.

 

Au adunat 4 din cele 8 milioane de euro. Mai e nevoie de bani

  • Peste 1500 de companii s-au implicat în ultimii doi ani și au donat cei 20% din impozitul pe profit pe care îi permite legea.
  • Peste 50 de mii de oameni s-au implicat și au donat 2 euro lunar sau pe www.bursadefericre.ro .
  • Când va fi finalizat, spitalul va fi donat statului român (aici e tot proiectul http://www.daruiesteviata.ro/ )

Mai au nevoie de incă 4 milioane de euro, iar statul român care și așa nu a făcut nimic pentru acești copii anulează de anul viitor posibilitatea ca cei 20% din impozitul pe profitul firmelor să poată fi direcționat spre cauze sociale. Dacă toate firmele din România ar dona 20% din impozitul pe profit, s-ar aduna 400 de milioan de euro. Vă imaginați ce am putea face în țara asta de 400 de milioane de euro? Măcar 50 de spitale nou-nouțe. Putem ajuta cu toții!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *