Scandalul transplantului de plămâni sau cum pacientul nu contează

Transplantul de plămâni a devenit un subiect la care se pricepe toată lumea în ultimele două săptămâni! Un medic singur, Narcis Copcă spune că poate face transplant de plămâni la Bucureşti. Restul chirurgilor toracici din ţară, oameni care operează zilnic plămâni spun că nu e aşa. Nu fiindcă sunt invidioşi, ci pentru că operaţia nu presupune doar mutarea unor plămâni de la un pacient la altul, să tai şi să coşi la loc cutia toracică ori să priveşti inima cum bate singură printre coaste după ce plămânii au fost evacuaţi.  Nu o zic eu, ziarist fără şcoală medicală, ci oamenii pentru care contează cel mai mult ca pacientul transplantat să trăiască (ei şi familiile lor), Asociaţia Română de Transplant Pulmonar.

Iată lista argumentelor:

1. niciun centru medical din România, nu îndeplinește exigențele activității de transplant de plămâni, intervenție care semnifică mai mult decât un act chirurgical, fiind cazuri în care s-au impus efectuarea la un timp scurt, a unei noi intervenții chirurgicale sau a unei alte proceduri.
2. pacienţii cu transplant pulmonar, diagnosticați cu rejet cronic/acut (n.r. organismul respinge plămânii noi), urmează o procedură specială de fotofereză, procedură neimplementată în România. Au existat cazuri in care pacienţii având complicaţii posttransplant, au beneficiat şi au fost salvati de tratamente speciale si inovatoare despre care medicii specialisti pneumologi din Romania nu aveau cunoştinţă sau doar erau informați în congrese sau din studii ca s-ar efectua într-un centru strain.
3. nici Spitalul Sf.Maria, acreditat se pare fără o secție de pneumologie  și nici alt spital/clinica din România nu se ridică la standardele europene impuse pentru un program de transplant pulmonar. E nevoie de terapie și o sală de spirometrie special concepute pentru aceasta categorie de pacienți.
4. în România ar fi anevoioasă monitorizarea transplantatilor de plămâni, pentru ca nu exista centre complet dotate (laboratoare, cabinete), iar in momentul de faţă testele si analizele specifice s-ar face cu riscuri mari pentru pacienti, în clinici diferite.
5. transplantul este o opțiune de tratament ce conferă o nouă șansă la viață, dar fără riscuri asumate din considerente materiale, politice ori din dorința de faimă.
6. în contextul legăturii cu medicii de la Institutul Marius Nasta din Bucureşti şi din alte clinici pneumologice din tara (Cluj, Timişoara, … ) cei mai multi dintre transplantații de plămâni au fost monitorizati pretransplant de către medicii specialiști din cadrul centrelor sus menţionate, medici care au declanșat procedura de transplant pentru fiecare pacient în parte și au o colaborare stransa cu AKH Viena. În aceste institute activează medici cu o cazuistica amplă și experiență vastă în bolile pulmonare,  motive pentru care noi, transplantații de plamani, putem afirma că suntem în aceeași echipă de interese cu acești medici.

Vă las aici şi opinia profesorului Ioan Cordoş, omul care opereză zilnic plămâni în România, la stat şi care a operat transplanturi în străinătate.

Cu alte cuvinte, transplantul e mai întâi despre pacient, şi abia apoi despre chirurg, nicidecum despre ministru. Cât priveşte transplantul pulmonar, vorbim probabil de cea mai complicată operaţie de acest fel. E de neînţeles de ce un manager de spital care ştie că aduce cu împrumut un chirurg de la Hanovra care să opereze pacientul şi care apoi pleacă înapoi, insistă să facă acest test pe un pacient care şi aşa are zilele numărate. Ah, ba da, ar fi o explicaţie… dar e prea meschină şi mi-e ruşine să cred că un medic ce a jurat să apere viaţa pacientului s-ar putea juca cu ea.

STATISTICĂ

2013-2016 : 21 de pacienţi români transplantaţi la AKH, 20 cu plămâni recoltaţi din Europa

2016 : 14 prelevări de plămâni din România

sursa: news.ro