Coşmarul vacanţei în România

Vacanţa nu vine cu trenul din Franţa ci cu zboruri cu avionul, în ultimii ani. Câtă vreme am trăit in Ardeal, la Cluj, la Reghin sau la Tîrgu-Mureş obişnuiam să plecăm în vacanţă cu maşina, am fost şi cu autocarul până la capătul Europei, în Portugalia. Există o vorbă între ardeleni: cu maşina e mai uşor să ajungi la Viena decât la Bucureşţi. O vorbă ce îmi pare tare aproape de adevăr dacă până  şi prietenii mei braşoveni preferă sa ia lungul şoselei mai degrabă spre Viena decât spre capitală. Calculul e simplu: cel mai greu e până ajungi la graniţă,  pe urmă te pui pe autostradă, iar in două-trei ore ai trecut de Budapesta şi ajungi in capitala Austriei.   Sunt aproape 300 de km de la Reghin la Oradea pe care, dacă ai noroc, îi faci in vreo 4 ore. Dacă nu ai noroc îi faci şi în 6-7 ore că de autostradă nu poate fi vorba decât pe o porţiune de vreo 50 de km de la Turda la Gilău în judeţul Cluj.  Restul de 500 de km de la Oradea la Viena îi faci garantat în trei ore civilizate cu parcări, restaurante şi benzinării de-a lungul autostrazii care începe fix din vamă la Borş , de fapt e un drum modernizat cu patru benzi.

Şi acum mă întorc în România cea frumoasă dar dispreţuită  rău de cei care o conduc. Poza e de pe şoselele patriei. Drumul de la Bucureşti, acasă la Reghin are 380 de km pe care pe an ce trece îi parcurg tot mai greu din cauza aglomeraţiei şi a lispei de alternative. 8 ore, da, opt ore şi ceva e media ultimelor călătorii acasă. Pe cumplita Vale a Prahovei unde te poţi considera Schumaher dacă apuci să bagi maşina în treapta a treia de viteză. Predeal-Azuga-Buşteni-Comarnic e coşmarul oricărui şofer indiferent de ziua din săptămână. Evit să plec acasă în mini-vacanţe (1 mai, Sfânta Maria) ca dracu’, tamâia! Garantat ai doua zile de stat în maşina: una la dus, una la întors. Halal mini-vacanţă!

M-am mutat în Bucureşti de aproape 10 ani. Le ziceam părinţilor mei la acea vreme: în caţiva ani o să fie autostradă de la Mureş la Bucureşti. Ţeapă! Acum mă tem să le spun ca atunci cand oi ieşi la pensie oi veni acasă pe autostradă.

În 10 ani iată-i pe cei care au reuşit să facă din lipsa autostrăzilor o artă a eşecului făra consecinţe:

2007- (când am venit în Bucureşti) – premier Tăriceanu de la PNL susţinut de PSD şi UDMR

2008- premier Boc, PDL în coaliţie cu PSD

2009- premier Boc, PDL în coaliţie cu UNPR şi UDMR

2012- premier Ungureanu, PDL în coaliţie cu UNPR şi UDMR

2012- premier Ponta, PSD+PNL (USL)  în coaliţie cu UNPR  şi parţial UDMR

2015 – premier Cioloş, tehnocraţi susţinuţi de PNL