Când ați fost ultima dată la Iași?

– Orașul renăscut –

Era destul de târziu, pe înserate, se aprinseseră luminile pe stradă chiar dacă mai era un crâmpei de lumina din ziua ce tocmai se încheia, când vine la radio știrea ca un copil de trei ani s-a pierdut în parcul central și e de negăsit. Era prin noiembrie, poate început de decembrie, frig afară, eu citeam știri în prima săptămână de practică la Radio Contact. Vestea ne-a scurtcircuitat fiidcă parcul central era de fapt o pădure de boscheți si vegetație neîngrijită care a crescut haotic în toți anii de după Revoluție. S-au pierdut oameni mari în zăvoiul  sălbăticit în mijlocul orașului, care nu au mai fost găsiți în viață, d-apoi un copil de câțiva anișori. Au răscolit până l-au găsit pe micuț în hipotermie, dar și-a revenit  la spital.

Mi-am adus aminte de povestea asta zilele trecute când am văzut pentru prima data fotografia cu centrul Ieșilor nu mai departe de acum câțiva ani, puțini. Lângă Palatul Culturii, o clădire care te face să zbori cu gândul într-o clipă la Versaillles, era Comunismul, chintesența lui.  O construcție atât de spectaculoasă avea în grădinile din spate un ștrand public, niște terenuri de sport aflate în abandon, un amfiteatru de vară ponosit și trist, plus multă-multă vegetație crescută sălbatic pe lângă niște chioșcuri depășite de timpuri, spoite cu ceva vopsea și aia scorojită. Centrul frumosului târg al Ieșilor, vorba lui Ion Creangă, era de fapt o bijuterie arhitectonică împresurată de paragină. Asta e poza: 

Era o poză la care priveam acum dintr-o clădire aflată undeva în apropiere și comparam noile grădini ale Palatului Culturii cu ceea ce fusese acolo până de curând. Eram cu fața spre noile fântâni care curg cascadă de la picioarele monumentalei clădiri, într-un parc uriaș cu gazon  pe care oamenii stau la pick-nick, citesc, se joacă sau pur și simplu se bucură de natură. De data asta chiar că aduce puțin cu Versailles și privind din spate Palatul în vremea lui EURO 2020.

” – S-au tot certat mai marii noștri până au aranjat așa cum trebuie aici, grădini publice cu de toate. Era mai mare rușinea. Dacă ați ști cum arăta capitala Moldovei anii trecuți. Să știți că mie nu mi-a plăcut niciodată ștrandul. Cum să stai în chiloți în buricul târgului, să te uiți la Palat? Era mai frumos la bărcuțe, dar ani de-a rândul nu s-a mai ocupat nimeni să îngrijească zona. În ultimul timp îți era teamă să traversezi parcul” – mi-a răspuns o doamnă cochetă ce statea la umbră pe marginea fântânii și pe care am întrebat-o ce a fost aici înainte ca să fie construit proiectul Palas.

De fapt ce voiam să vă spun, am fost la Iași zilele trecute, m-am întors uluită de cât de frumos, european și modern arată centrul Ieșilor. București, capitala României nu are o asemenea zonă. Arhitecții o numesc “regenerare urbană”.

“- E un termen destul de tehnic, dacă e să ne raportăm la oamenii simpli regenerarea urbană înseamnă valorificarea unei zone care până la momentul respectiv era subdezvoltată, din punct de vedere al accesibilității, al integrării la nivel urbanistic sau din punct de vedere al utilității zonei care poate nu mai e de actualitate. Dau un exemplu simplu, dacă ne raportam la proiectul Palas, înainte era format dintr-un ștrand public deschis doar două luni pe an, în spatele unei clădiri simbol a orașului, Palatul Culturii, cu un concept peisagistic dezorganizat, era mai mult tăpșan, vorbim despre centrul istoric al unui oraș major din România care acum a fost transformat într-o destinație publică nu doar pentru Iași sau pentru regiune, ci pentru întreaga țară.  Vorbim despre valorificarea mai bună a unor clădiri monument. Iașiul are locul său de necontestat în istoria României, datorită faptului că anumite persoane au crezut în anvergura acestui loc și monumente spre care ne uităm azi cu respect există datorită viziunii înaintașilor care au crezut că acel loc poate să fie mai mult decât era. Proiectul Palas a dat o altă valoare orașului care astăzi e o zonă efervescentă, un district de afaceri și este mai mult decât o sumă de clădiri. Este un loc unde lumea vine și își petrece timpul împreună.”

Practic  “regenerarea urbană” este un întreg proces de renaștere a unor orașe care îmbătrânesc trist sub tăvălugul timpului.  „Orașul” Palas arată spectaculos, zic oraș fiindcă tot ceea ce înconjoară acum clădirea istorică, fântâni, parcuri, clădiri noi care găzduiesc magazine, restaurante, spații de birouri un teatru de vară, un carusel venețian,  săli de congrese, toată această dezvoltare ocupă aproape 280 de mii de metri pătrați.

E un proiect care la debut a întâmpinat rezistența publică a unei părți din locuitori, dar care azi nu își mai pot imagina Ieșii fără Palas. Milioane de oameni au trecut prin acest oraș reconstruit de la deschiderea din 2012 până azi, 9 ani mai târziu. 19 milioane de vizite înregistrează anual complexul Palas,  practic e populația României, atât de puternic e magnetul care s-a creat odată cu renașterea zonei ce îmbrățișează una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu pe care le are România.

Regenerarea urbană nu înseamnă însă doar distracție, ci aduce cu sine un număr uriaș de locuri de muncă pentru locuitorii din zonă. Fotografiile făcute în zona Palas confirmă succesul, dar valoarea adăugată vine din cifrele care relfectă capacitatea de absorbție a forței de muncă, banii virați bugetului local și prin extensie bugetelor naționale de asigurări sociale, asigurări obligatorii de sănătate și nu numai.

• “8 mii de persoane sunt angajate direct în proiectul Palas. 8 mii de oameni care au ales să rămână aici și să nu plece în străinătate. Pe partea de retail, angajații magazinelor în total sunt undeva la 2000 de persoane. Firmele de IT, Amazon și UniCredit Services, Capgemini, Conduent, Endava, Ness etc. sunt mari angajatori, dar locurile de muncă pe care le generează acest proiect sunt dincolo de domeniul IT. Atunci când vii cu o companie de sute de angajați ei nu angajează doar IT-iști, ci angajează om pe resurse umane, secretară, anagajează firmă de curierat, oameni la curățenie, firmă de pază. De asta spunem că e

 o regenerare în sine întrucât vorbim de un motor care aduce o dezvoltare în toate domeniile conexe. La Palas creșterea e de la an la an. Avem o creștere a cererii cu 10 procente pentru spațiile de birouri. Pe pandemie lucrurile s-au mai schimbat, evident. Dar am crescut organic.”

Răspunsurile la întrebările mele le-am primit de la o ieșeancă tânără care ar fi putut să aibă o carieră bună în străinatate, dar a ales să revină acasă din Germania renunțând la avansarea într-o multinațională. La 35 de ani, Raluca Munteanu este Business Development Manager IULIUS și unul dintre miile de angajați valoroși despre care mi-a vorbit anterior.

Anual, proiectul Palas plătește bugetului local și celui de stat aproape 7 milioane de euro, la care se adaugă toate celelalte taxe și impozite locale care derivă din activitățile economice și care sunt plătite atât de dezvoltator, cât și de toate companiile care desfășoară activități pe platforma Palas.

310 milioane de euro,fonduri private în totalitate, au fost investite în proiectul de regenerare urbană din jurul Palatului Culturii de la Iași. Ștrandul pe care îl vedeți în fotografia de arhivă a fost reconstruit integral pe banii dezvoltatorului într-o altă zonă a orașului și a fost donat municipalității. Deși Palatul Culturii din Iași a intrat în restaurare cu sprijinul fondurilor europene, aceasta nu a cuprins și fortificarea colinei pe care e ridicat monumentul arhitectonic. Fântânile în cascadă sunt doar fațada noii structuri de rezistență creată pentru a susține fundația clădirii de patrimoniu de același dezvoltator.  În plus, cea mai mare parcare subterană din sud-estul Europei e la Palas – Iași, 2500 de locuri.

În cifre, acest loc, care până la mijlocul anilor 2000 avea un ștrand părăsit, câteva chioșcuri, un lac parțial secat alimentat doar de ploi și un parc devălmaș, arată azi așa:

• un parc de 5 hectare
• un amfiteatru pentru spectacole în aer liber
• un mall
• un patinoar
• un hotel
• o centru de congrese
• 7 clădiri de birouri
• 290 de branduri internaționale
• Food court cu peste 25 de restaurante
• 20 cafenele, restaurante si bistrouri tematice stradale, pe promenade

Povestea nu o pot încheia aici. Musai să revin ca să vă povestesc cum unul dintre cei mai mari furnizori de e-commerce din lume își va deschide la Iași cel mai mare biroudin Uniunea Europeană și ce înseamnă dezvoltarea urbană nespeculativă.  (va urma) 

---

Material realizat cu sprijinul Iulius Company