Coronavirus

Nu credeți în legendele pandemiei – sfaturile medicilor pentru toți bolnavii cu afecțiuni cronice

Relaxarea măsurilor de combatere a infecției cu coronavirus e după colț. Un pic mai avem și putem ieși din case, ne putem plimba, desigur cu niște măsuri de precauție, dar nu vom mai sta feriți în case. Eu mă bucur, dar cu vigilență, să nu dau peste virus atunci când mi-e lumea mai dragă că totuși vorbim de un microb care abia a implinit 120 de zile, despre care se știe relativ puțin, iar tratamentele încă se caută, la fel și vaccinul. Sper că facem o gașcă mare de persoane responsabile, măcar cei cu boli cronice care cam știu de ce să se ferească, dar totuți mi-am făcut temele de bloger și am adunat aici niște informații de la doamna doctor Mela Stănculete, de la clinica Intermedicas. Am vorbit inclusiv despre legendele care ne-au facut să ne imaginăm cai verzi pe pereți când vine vorba de COVID 19.

  1. Ce boli cresc riscurile în contextul unei infecții cu covid-19?
     
    Toate bolile cronice reprezintă un factor de risc suplimentar pentru forme mai severe de infecție Covid 19, într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de tipul de boala cronică și de gravitatea evoluției. Exemple de boli care s-au dovedit până acum ca fiind asociate cu un astfel de risc semnficativ crescut:
     bolile oncologice
     transplantații în tratament imunosupresor
     diabetul zaharat
     epilepsia
     sechelele de accident vascular cerebral
     encefalopatiile
     insuficiența cardiac
     valvulopatiile decompensate
     tulburările severe de ritm cardiac (fibrilația atrială, tahicardia ventriculară, etc)
     hipertensiunea arterială (veche și necontrolată optim prin tratament)
     cardiomiopatiile hipertrofice sau dilatative
     insuficiența renală cronică
     nefropatia hipertensivă sau diabetic
     astmul bronșic
     BPOC
     emfizemul pulmonary
     insuficiența respiratorie cronică
     hepatita cronică active
     ciroza hepatica
     tratamentele imunosupresoare
     coagulaopatiile severe, etc
  2. Pacienții cu hipertensiune arterială netratati sau tratați suboptimal pot avea afectări de organ datorate hipertensiunii: cardiopatie hipertensivă, nefropatie hipertensivă, hipertensiune pulmonară
    secundară, precum și disfuncție endotelială (inclusiv a capilarelor pulmonare care au un rol esențial în schimburile de gaze pulmonare). În cadrul infecției Covid 19 aceste organe deja suferinde își pot
    accentua suferința și pot contribui în mod nedorit la agravarea pneumoniei datorate Covid 19.
  3. Orice boala cronica preexistentă infecției Covid 19 poate crește riscul de formă severă sau de complicații ale bolii preexistente, risc care crește suplimentar cînd se sumează și vîrstă înaintată. Însă
    riscul de formă severă și de complicații depinde și de gravitatea și amploarea bolii cronice. Prin urmare, o trombofilie care nu a avut manifestări clinice (nu au existat accidente vasculare cerebrale
    datorate ei, infarct miocardic datorat ei, tromboză venoasă profundă datorat ei) nu va reprezenta un risc semnificativ mai mare pentru formă severă de infecție Covid 19 și nici un risc foarte mare de
    hipercoagulabilitate în timpul infecției Covid 19, ci un risc doar ușor crescut suplimentar.

LEGENDELE COVIDULUI – SĂ NU LE CREDEȚI,

  • Covid 19 și grupa sangvină. Nu există nicio legătură între receptivitatea la infecții și grupele de sânge
  • Covid 19 și vremea caldă. Singura legătură este aceea că virusul supraviețuiește mai mult timp la frig și mai puțin timp la cald, motiv pentru care se așteaptă ca instalarea vremii constant calde să CONTRIBUIE la o răspândire mai lentă a bolii.
  • Sunt bărbații mai predispuși îmbolnăvirii? Nu se poate face afirmația că bărbații sunt mai predispuși îmbolnăvirii neexistind dovezi clinic care să ateste științific aceasta legătură. Este adevărat că dintre pacienții bolnavi de Covid 19 de până acum o proporție mai mare au reprezentat-o bărbații, dar acest lucru poate fi datorat mai degrabă altor cauze nelegate de gen, ci, de exemplu de rigurozitatea respectării măsurilor de igienă și distanțare, de eventuala proporție mai mare a bolilor cronice la bărbații cu Covid 19 față de femeile cu Covid 19, de eficiența accesării serviciilor medicale, etc. Până ce nu se vor putea face corelații fiziopatologice fară dubiu între cromozomul y și fiziopatologia Covid 19, nu rămâne decât constatarea statistică că intre bolnavii cu Covid 19 de până acum sunt mai mulți bărbați decât femei.

Informații oferite de Dr. Mela Stănculete, Concierge Doctor clinica Intermedicas.
Ai și alte întrebări legate de infecția cu coronavirus? Suntem aici pentru tine.

Sună la 021 222 13 70 și un Concierge Doctor va sta de vorbă cu tine.
www.intermedicas.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.