Sistemul național de trasfuzii sabotează tratamentul pacienților cu plasma de la supraviețuitorii infecției cu coronavirus
Sistemul național de trasfuzii sabotează tratamentul pacienților cu plasma de la cei care au supraviețuit infecției cu coronavirus.
România are de azi aparatură de colectare a plasmei pacienților vindecați de COVID-19 în trei centre mari, dar nu o folosește.
România înregistrează cel mai mare număr de pacienți tineri morți raportat la numărul de cazuri grave, conform datelor publicate de Grupul de Comunicare strategică. Astăzi înregistrăm în terapie inteinsivă 178 de pacienți din cei 5.202 infectați.
Vindecarea acestor oameni ar putea sta în plasma colectată de la cei 647 de români care s-au vindecat în ultimele săptămâni dar accesul la tratament este blocat chiar se sistemul național de trasfuzie. Deși deținem echipamentele necesare testării plasmei pacienților care au supraviețuit infecție cu coronavirus, personal calificat și testele necesare, România nu face aceste teste.
Intr-un interviu dat ziarului Libertatea, medicul hematolog Corina Posea, poate cel mai vocal opozant al colectării de plasmă în beneficiul pacienților din România, recunoaște eficiența utilizării plasmei de la pacienții vindecați de coronavirus, dar declară că nu putem testa plasma. Aici începe sabotajul.
România folosește sistemul de detectare a anticorpilor ELISA cu care sunt dotate toate centrele de hematologie din România. Protocolul aprobat ieri de Uniunea Europeana confirmă uilizarea aceste teste in depistarea anticiproilor cu care se pot trata bolnavii de COVID -19 și permite tratamentului în caz de urgență chiar și fără aceste teste. Fotografia de mai jos e din protocolul UE care confirmă cele scrise mai sus. Vă las aici linkul cu intregul protocol. [ FOTO]
E momentul ca Ministerul Sănătății să aplice acest protocol în România altfel vor muri oameni care ar putea fi salvați, dar care altfel cad victime unui sistem care explică de ani de zile că “nu se poate” atunci când vorbim de slavarea pacientului român cu plasma celor vindecați acasă.
EXCLUSIV: Șeful departamentului de medicină transfuzională de la Universitatea Erlangen, Germania, confirmă eficiență aparaturii deținută de România
I-am scris șefului departamentului de medicina trasfuzională și hematologie a Universității Erlangen, cel care conduce în Germania terapia experimentală cu plasmă colectată de la pacienții vindecați de COVID-19, profesorul Holger Hackstein cu intrebarea dacă testarea ELISA de care dispune România poate fi folosită în izolarea anticorpilor din plasma convalescentă. Răspunsul a fost: “cel mai ușor mod de a depista anticorpii SARS COV 2 este utilizarea testelor ELISA care se găsesc pe piață.”
România are de azi aparatură de colectare a plasmei pacienților vindecați de COVID-19
În România plasma se extrage din sângele donat de un pacient și apoi e separată de globulele roșii pentru că nu avem un sistem de colectare a plasmei așa cum au Ungaria sau Bulgaria, de pildă. Aparatură specială pentru colactarea exclusiv a plasmei a ajus în România dar așteaptă in depozite să ajungă în trei centre mari de tratate a pacienților cu coronavirus: Institutul Matei Balș, Insititutul Fundeni, Spitalul de boli Infecțioase de la Timișoara ca parte a unui protocol de donație pe care Ministerul Sănătății l-a semnat acum 8 zile. Sunt echipamente donate de o companie românească, iar tehnologia care permite colectarea de plasmă umană e dotată cu 3.000 de kituri de colectare în scopul recoltării de plasmă hiperimună de la pacienții COVID-19 vindecați.
“Teoretic, dacă nu au alte probleme de sănătate, toti cei 647 de români vindecați pot să doneze plasma cu anticorpi împotriva infecției cu coronavirus pentru a putea fi utilizată experimental și exclusiv pentru tratarea pacienților români infectați cu noul coronavirus, precum și pentru prevenirea infectării persoanelor vulnerabile, în special cadrele medicale implicate în combaterea epidemiei de COVID-19.” – spune FLORIN HOZOC,CEO al Besmax Pharma Distribution (BPHD), compania care a donat aparatura de colectare de plasmă.
“Cred că e mai important ca niciodată ca România să facă primul pas spre colectarea de plasmă în condițiile în care vindecarea în urma acestei infecții se face greu, medicația țintită lipsește, iar până la descoperirea unui vaccin va mai dura un timp îndelungat. Plasma românilor vindecați poate ajuta în aceste momente sistemul medical aflat în linia întâi de luptă împotriva infecției cu coronavirus, nefiind nevoie de importuri, de cumpărarea plasmei la prrețuri stabilite de piața internațională. Putem să ne salvăm cu condiția să și vrem asta de la cel mai înalt nivel de autoritate din România.” a mai spus Hozoc.
Ce spune comunitatea științifică despre tratamentul cu plasmă
Plasma de la convalescenți e văzută drept soluția cea mai promițătoare în perioada următoarelor luni, până la crearea și validarea unui vaccin și a unui tratament medical standard. Principiul de bază e cunoscut de peste un secol și a fost aplicat și în alte cazuri de infecții virale (Ebola, de pildă): cei vindecați de COVID-19 dezvoltă anticorpi în sânge, care pot fi preluați împreună cu plasma lor și transferați în sângele pacienților aflați în stare critică, ajutându-i să lupte împotriva bolii. În reviste americane de specialitate aflate în top (de pildă Nature sau Journal of the American Medical Association) au fost publicate studii care confirmă eficiența terapiilor cu plasmă umană în cazurile de COVID-19.
SUA: „Pacienții care s-au recuperat ar putea avea în sângele lor ceva foarte util”, a spus Arturo Casadevall, șeful catedrei de Biologie Moleculară și Imunologie de la Școala de Sănătate Publică John Hopkins Bloomberg. El a adăugat că tratamentul cu plasmă de la convalescenți poate ajuta sistemul de sănătate care e copleșit de pacienți ce nu au parte deocamdată de vaccinuri sau tratamente aprobate. Andrew Cuomo, guvernatorul statului New York (notă: statul cu cele mai multe infecții de COVID-19 din SUA) a anunțat că se va încerca acest tratament pe teritoriul statului.
Marea Britanie : Doctorii britanici au stabilit planuri pentru a face transfuzii de plasmă către bolnavii infectați cu noul coronavirus (dar și către personalul medical), plasma urmând a fi recoltată de la pacienții așa-ziși „hiperimuni”, adică cei care s-au recuperat după ce s-au îmbolnăvit de COVID-19. Scopul este de a reduce numărul pacienților care ajung la ventilație mecanică în unitățile de terapie intensivă. Un cercetător de la Universitatea din Glasgow a depus o cerere la Institutul Național pentru Cercetări Medicale ca să deruleze două teste clinice cu plasmă de la convalescenți. De asemenea, profesorul Robert Lechler, președintele Academiei de Științe Medicale și directorul executiv al unui grup compus din King’s College Londra și 3 mari spitale londoneze, a spus că grupul intenționează să facă teste paralele privind plasma provenită de la convalescenți. Efortul britanic a fost stimulat de colaborarea a peste 100 de laboratoare din SUA, care și-au unit forțele pentru a produce plasmă de la convalescenți ca să fie utilizată de pacienții care copleșesc spitalele americane.
Italia: ”În epidemiile virale grave pentru care nu există tratament, Organizația Mondială a Sănătății permite utilizarea plasmei de la pacienții vindecați în tratarea bolnavilor. Plasma pe care o au cei vindecați conține anticorpi care distrug virusul. Terapie de acest fel a fost deja folosită în SARS și Ebola, acum încercăm să oprim infecția cu coronavirus.” Este declarația profesorului Massimo Franchini, directorul Spitalului de Imunohematologie și Medicină Transfuzională Carlo Poma din Mantova.
Dincolo de tratamentul pentru pacienți bolnavi de COVID-19, plasma umană este folosită în mod curent pentru fabricarea imunoglobulinei, medicament esențial în tratarea bolilor autoimune. Majoritatea țărilor dezvoltate ale lumii (inclusiv SUA, Japonia, Canada, China și cea mai mare parte a țărilor UE) colectează plasmă direct de la donatori pentru a fabrica imunoglobulină. În ciuda recomandărilor internaționale și a obligațiilor asumate, România nu reușește încă să colecteze plasmă umană direct de la donatori, neavând astfel materia primă pentru fabricarea imunoglobulinei. Un parteneriat public – privat pentru crearea unei bănci de sânge, plasmă și celule stem în România stă blocat din motive birocratice la aproape 2 ani de zile de la anunțarea demarării lui.