Jilțul Papei Francisc de la Blaj făcut din lemnul și gratiile pușcăriilor de la Sighet și Gherla

Un fotoliu alb făcut din stejar cu gratiile închisorilor prinse în brațele laterale a fost construit special pentru liturghia pe care Papa Fracisc o va celebra duminică la Blaj. Lemnul vechi vine chiar din pușcăriile de la Sighet și Gherla, locul supliciului episcopilor martiri si a sute de mii de români întemnițați de regimul comunist. Dintr-o ușa  care păzit ieșirea din celulă a deținuților de la Gherla și un stâlp de poartă de la Sighet, s-a născut tronul arhieresc al Papei Fracisc.  Mânerele arată întocmai precum fereastrele zăbrelite ale pușcăriei, 7 zăbrele, 7 episcopi martiri ai bisericii greco-catolice, ai neamului românesc. Povestea e mai jos.

Vă las aici comunicatul dat de Arhiepiscopia Majora a Blajului:

Pentru Liturghia de Beatificare a celor șapte Episcopi greco-catolici martiri în timpul regimului comunist din România, pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc o va oficia pe Câmpia Libertății din Blaj în data de 2 iunie 2019, s-a construit un tron arhieresc cu puternice semnificații spirituale și simbolice.

Tronul pe care va sta Sfântul Părinte este din lemn autentic, cules din arhitectura pușcăriilor de la Sighet și Gherla, iar designul face trimitere la calvarul detenției, la suferința și la moartea pentru Hristos.

Elementele alese pentru realizarea tronului arhieresc pe care va sta Papa Francisc pe Câmpia Libertății au fost atent selectate, pentru a obține o îmbinare elegantă de contrasturi de culoare, texturi și forme ce dau naștere unei piese deosebite, care are la bază semnificații profunde:

⁃ Lemnul patinat: a fost patinat nu doar de trecerea timpului, ci și de vibrația supliciului, martor al suferinței din temniță, al morții și al jertfei. Acest lemn autentic a fost cules din arhitectura pușcăriilor de la Sighet si Gherla, locuri în care s-a produs martiriul celor 7 episcopi greco-catolici;

⁃ Lemnul de stejar autohton: puternic, nobil si statornic, cu finisaj în tonuri și culori moderne, este completat de un luciu evident, ce simbolizează credința vie de astăzi și dintotdeauna;

⁃ Metalul nobil – aurul: material prețios (a fost dăruit de cei trei magi, alături de smirnă și de tămâie, cu ocazia Nașterii Mântuitorului) care reprezintă omagiul și închinarea în fața lui Dumnezeu;

⁃ Catifeaua albă: reprezintă puritatea cugetului și a simțirii creștine, având rolul de veșmânt al speranței pe care credința ne-o oferă mereu. Aceste materiale se compun în structuri minimalist-rigidide, austere, ce fac trimitere la calvarul detenției, la suferința și la moartea pentru Hristos, dar și la credința creștină neatinsă. Constructiv, sunt folosite volume-module-forme ce se dimensionează riguros ca multiplu sau subdiviziune ale cifrei 7 (ca unitate de măsura în cm), în amintirea celor șapte episcopi, dar si a lucrării primordiale a lui Dumnezeu, în ceea ce privește dimensiunea reperelor care alcătuiesc structura vizibilă și portantă a sezutului și spătarului.

Privit din lateral, brațul tronului arhieresc reprezintă o sugestie abstractă, care ne trimite cu gândul la geamul-vizor cu gratii (tot în număr de 7), prin care spiritul caută libertatea și speranța, îl caută și îl întâlnește pe Dumnezeu.

Tronul arhieresc pe care va sta Papa Francisc pe Câmpia Libertății a fost construit de Andu Mărginean, originar din Sibiu, absolvent al Universității de Artă București, artist vizual și designer cu o experiență de peste 18 ani în designul de interior și designul de obiect. Compania sa funcționează în Sibiu și are în portofoliu numeroase și importante proiecte în domeniul hotelier și rezidențial, pe întreg teritoriul României. A lucrat pentru branduri precum Hilton, Ramada, Golden Tulip și pentru numeroase branduri autohtone din domeniul ospitalității. Creează pentru importante firme producătoare de mobilier din România și din Italia. Tronul arhieresc de la Blaj al Papei Francisc a fost realizat la fabrica Tehnolemn din Sibiu.

Semnează: pr. Cristian Barta,
responsabil comunicare vizita Papei Francisc la Blaj