Sănătate

9 „secrete” despre dinții de lapte pe care ar trebui să le știe toți părinții – discuție cu dr Amiel Stroianu medic pedodont – stomatolog pediatru

L-am cunoscut pe medicul stomatolog  Amiel Stroianu la insistența unei prietene. “E medic pedodont, stomatolog de copii, israelian dar e de origine română,  a absolvit facultatea de Stomatologie din București dar vine din 2007 în România ca să trateze copii, face intervenții complicate, inclusiv la copii cu probleme de sănătate particulare.”  Recunosc, nu m-am gândit până in acel moment ce fac copiii care au astfel de probleme, cine se ocupă de ei, cât de speciale sunt serviciile pentru acești copii.

Suntem tributari ca societate unei carențe educaționale care ne face să considerăm ca dinții de lapte dacă nu dor, pot să se strice oricât fiindcă oricum vor fi schimbați “de ce să mai stresăm copilul?”.

Așa am ajuns să îl întâlnesc pentru prima oară pe medicul care a adus din Israel tehnica inhalosedării la copii în clinica DentalMed din București, acum 15 ani.  Pe scurt, e un procedeu care, prin inhalare, practic doar respirând normal, pacientul e sedat dar rămâne conștient și devine curajos😊. Practic e un gaz incolor, inodor, care în anumite conditii, nu reprezintă niciun risc pentru pacient, dar îl relaxează și îl ajută să treacă peste eventuala frică de dentist.

Doctorul Stroianu mi-a explicat că, înainte de orice, aceasată tehică e una de respect față de pacientul copil care are nevoie de dentist. 

V-am promis în titlu 9 „secrete” despre dinții de lapte, primul despre care mi-a vorbit dr. Stroianu e de fapt statistică:

1. – Se dovedește că indiferent din ce țară ai fi, gradul de apariție a cariilor la copii este de între 40 și 60%, procentul ăsta nu se schimbă, doar variază de la țările mai avansate spre cele care au probleme economice.

De aici a pornit discuția noastră. Dinții copiilor nu diferă de cei ai adulților decât prin felul în care sunt luați în calcul sau nu drept o potențială problemă de sănătate. Dar realitatea e că defectete danturii de la vârsta copilăriei pot avea consecințe grave pe termen lung, mi-a explicat dr. Stroianu:

2. Dentiția de lapte are cel puțin patru funcții clare. Are importanță în masticație, păstrarea arcadelor dentare și pregătirea pentru dinții definitivi, estetică – fizionomia feței, funcția fonetică – cum învață copilul să vorbească, iar fiecare dinte cariat e un punct de inflamație locală care poate duce la probleme serioase în zona capului sau chiar si spre mediastin (plămâni).

Nu e genul de subiect la care se meditează prea mult pentru că educația în această direcție lipsește în proporție covârșitoare. De asta una din greșelile frecvente ale părinților e să aștepte ca dinții să cadă singuri:

3. Să lași netratată o carie  a dinților de lapte ai copilului pe motiv că oricum acești dinți vor cădea este cea mai greșită opțiune. Din anii 90 se vorbește si în medicina dentară despre calitatea vieții pacientului. Un abces dentar face copilul să nu poată dormi ca lumea, să nu poată învăța cum trebuie, să ia medicamente, antibiotice despre care astăzi știm că provoacă rezistențe ulterioare la tratament, de asemenea, influențează și încarcă toată familia, părinții pierzând zile de lucru, fiind necesar să ofere îngrijiri copilului acasă, iar copiii lipsesc de la activitățile pre-școlare/școlare etc,  explică dr. Amiel Stroianu.

4. Copiii din generația noastră, care au azi 35-40-50 de ani, sufereau de defecte genetice de structură a dinților; se confunda acest defect cu cariile și se pileau, se frezau și se plombau dinții. Azi nu trebuie neapărat să intervii, se pot păstra acești dinți neatinși, până se poate interveni cu alte soluții estetice, în funcție de gradul de distrucție, aspect ce rămâne la decizia medicală a dentistului.

Există însă o condiție pentru asta, controlul stomatologic regulat, practic vorbim despre vizita preventivă la stomatolog, să mergi atunci când nu te doare ca să nu ajungi să doară vreun dinte. Experiența acumulată de dr. Stroianu arată clar că nu există doi copii la fel, două cazuri identice. Un singur numitor comun e valabil pentru orice copil, să vină cu plăcere la dentist, să nu sufere vreo traumă cum se întâmpla până nu foarte demult:

5. În pedodonție copilul are nevoie de ceva mai multă grijă. Unii copii se predau direct pe scaun, alții trebuie “gâdilați” puțin, să le distragi atenția, fiecare soluție e personalizată de la copil la copil. Nu orice punctuleț de carie trebuie frezat la copii, se monitorizează cu o igienă orală serioasă, periaj… Fiului meu, de pildă, i-am descoperit un punct de carie incipientă la vârsta de 4-5 ani, când i-am făcut o radiografie de control. Am stat pe capul lui cu periajul si igiena, iar dupa un an și jumătate când i-am refăcut controlul am constatat ca acel punct stagnase. Când i-a căzut în sfârșit dintele m-am uitat la acel molar de lapte cu carie, pur și simplu stagnase, nu a mai evoluat deloc. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm să privim de la distanță, precum am zis, fiecare caz are o abordare personalizată.

6. Nu avem explicație la orice în medicină. Avem un caz, un copil care a făcut o radiografie în aprilie anul trecut, avea un punct de carie. După 6 luni situația s-a agravat, efectiv s-au „macinat” dinții, iar acum e nevoie de tratament de canal și coronițe.

Daaa! Coronițe la dinții de lapte – cred ca a fost subiectul care mie mi-a părut SF atunci când am auzit prima dată. Pur și simplu credeam că dintele de lapte “nu merită” această osteneală sau investiție, de ce nu?

7. Nu avem astăzi niciun material inventat care să supraviețuiască atât de mult precum smalțul natural al dintelui, iar protecția unui dinte cu o carie mare poate fi o coroniță inclusiv la copii. Practic punem o căciuliță/coroniță care protejează nu doar dintele de lapte cariat, ci și viitorul dinte care va crește in locul lui.

Tot ceea ce face dentistul pentru a proteja dinții de lapte sunt de fapt intervenții in beneficiul dinților permanenți, subliniază stomatologul. Acum vă întreb câți dintre voi ați știut asta?

Despre efectele devastatoare ale unor cutume culturale mi-a povestit dr. Stroianu pornind de la un șoc cultural trăit în Israel. In comunitatea etiopiană există credința că un bebeluș scapă de colici dacă ii extirpă preotul mugurele dintelui canin…. sună înspăimântător, știu. Așa am ajuns la obiceiuri care se mai practică în societatea românească.

8. Suzeta cu miere sau adormitul cu ceai/lapte/formulă de lapte, sunt devastatoare pentru dentiția de lapte a copilului – practic crează condițiile ideale pentru dezvoltarea cariilor la dinții foarte mici. Alăptarea copilului după 1.5 – 2 ani deja nu mai reprezintă un act de nutriție în beneficiul copilului (nu vorbesc în calitate de dietetician, că nu sunt asta) afectează dantura, dezvoltarea dentiției și forma fiziologică a arcadelor dentare.

Normal ca l-am întrebat când ar trebui să meargă prima oară copilul la dentist iar răspunsul a fost:

9. Orice discuție despre stomatologie la copii trebuie începută cu mama din luna a 7-a, a 8-a de sarcină. Se știe încă din anii 70-80 că genomul cariilor, agenții patogeni care dau cariile, fac parte din aceeași familie cu genomul agenților patogeni ai mamei încă dinainte să aibă dinți copilul. Se transmite  prin sărutare, prin schimb de lichide, sunt agenți patogeni care se depun pe obraji și pe limbă. Prima consultație dentară e la apariția primului dinte, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de un an a copilului.

Dr. Amiel Stroianu
Medic Specialist Pedodontie Israel
Absolvent UMF Carol Davila
Stomatologie pentru Copii

“Dinții copilului nu sunt considerați o problemă de sănătate pentru că oricum se schimbă, e o problemă de educație aici, mentalitatea se schimbă numai dacă înțelegem riscurile pentru copilul mic care are dinții cariați, dar trebuie să vorbim mereu despre asta.”  – a completat dr. Amiel Stroianu.

Dacă aveți copii sper eu fără probleme dentare, dar dacă au nevoie de dentist cu atât mai mult eu vă îndrum cu toată onestitatea către cele două clinci DentalMed din București. Discuția mea cu dr. Amiel Stroianu e doar o mică parte din ceea ce poate rezolva la timp un stomatolog de copii atunci când e nevoie de intervenția lui. Nu vă împiedicați în celebra întrebare “cât costă?”, răspunsul este “cu siguranță mai puțin decât ar costa mai târziu”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.