RomaniaSănătate

Avem doar 300 de oncologi și 20 de psiho-oncolgi la aproape 100 de mii de pacienți diagnosticați cu cancer anual. Ce e de făcut?

         Undeva în inima Bucureștilor am fost un fel  de spectator din umbra la discutia purtată de trei pacienți cu cancer pulmonar și medicii care îi tratează. Unul diagnosticat acum 2 ani, altul acum 3 ani, iar celălalt operat de 7 ani din cauza cancerului pulmonar. Poveștile lor sunt atât de comune: o răceală zdravănă după tăiatul porcului, tratată cu niște țuică fiartă, dar n-a trecut. Asta l-a adus la spital, acum 7 ani, după trei săptămâni de la dignostic era operat și trecea pe citostacite.

Cealaltă poveste începe în 2016. Un coleg l-a trimis la medic, i-a zis că respiră greu. Fumător fiind nici nu l-a băgat în seamă, până cand alți colegi nu i-au atras atenția că totuși respiră cu dificultate și se observă. O radiografie, un tratament ineficient, o bronhoscopie și… cancer pulmonar, operație, citostatice.

Cel de-al treilea povestește: aveam hepatită și am făcut un CT, s-a văzut ceva la plămâni dar nu părea nimic grav. Abia pe urmă, când m-au trimis la un nou CT pentru stomac au descoperit 7-8 noduli. Dar am Dumnezeul meu și a fost un noroc că l-am descoperit asa.


– Cei de aici sunt dintr-o categorie fericită. Au putut să beneficieze de o întervenție chirurgicală. Doar un sfert dintre cei care sunt diagnosticați au norocul ăsta. În general, înainte de zilele de acum, era o minune ca cineva cu acest cancer să supraviețuiască după 5 ani. Cu cât vin mai devreme, mai ales cei care sunt fumători  sau au BPOC, au șanse mai multe de supraviețuire. – spune la masă doamna dr Ruxandra Ulmeanu.
– Îmi dau seama că dincolo de îngerul păzitor și de “Dumnezeul meu” e nevoie ca medicul oncolog să fie și psiholog. Mă întreb, ascultându-vă, care e momentul când ați devenit din pacienți, supraviețuitori. – Cel care vorbește e psihologului aflat la masa, dr Degi Laszlo, psiho-oncolog.

Suntem destul de mulți cei care  stăm în umbra și îi ascultăm, iar momentul ăsta e un fel de revelație, pacienții de la masă sunt supraviețuitori, nu bolnavi. Nimeni nu respiră pentru că povestea lor e povestea oricărui pacient român.


– Dignosticul șochează pentru că “nu mi se poate întâmpla chiar mie”. Vă spun sincer unii medici trebuie să învețe cum să dea vestea asta. Mie mi-a zis d-na doctor Mara Bălteanu, dar a fost așa de blândă cu mine că la un moment dat i-am zis să îmi spună direct. Nu e ușor când îți spune cineva că ai cancer, cade cerul peste tine. –  spune unul dintre pacienți.
– Nu orice fel de nodul pe plămân înseamă cancer neapărat! Ați văzut că medicii vă cheamă la verificare, e important să vedem dacă crește că abia atunci e o situație care se clarifică. Trebuie ca medicul să aibă grijă, să ajute pacientul, să explice că viața nu se termină aici, iar domnii de față sunt cel mai bun exemplu– spune medicul Ruxandra Ulmeanu, față în față cu cei trei pacienți.
– Când mi-au făcut biopsia eu fumam. M-am urcat în mașină după analiză, mi-am aprins o țigară la semafor și fumam. Uite, mă’, că trebuie să mor la vârsta asta, mi-am zis. După care m-am gândit, de ce fac eu asta și am aruncat țigările în Dâmbovița. – e mărturia celui operat acum doi ani de cancer pulmonar.
– Te intrebi cât mai ai de trait. Nu mai mănânci, nu mai dormi, am slăbit 30 de kilograme, mai ales când am făcut citostatice. Medicii îți zic ca ești bine, dar nu prea poți să te increzi. (Și totuși acest pacient a împlinit 7 ani de la operația de cancer la plămâni.)
– În medicină nu există reguli. Niciodată nu poți spune “mai ai de trăit atât”. Pe mine experiența asta m-a învățat ca există minuni și excepții, de asta le spun tuturor că nu trebuie să caute pe internet cuvântul “tumoră”. – intrevine din nou dr Ulmeanu.
– Mai spuneți-le incă o dată – spune pacientul operat cum trei ani de cancer pulmonar, cel care aruncase țigările pe geamul mașinii.
– Munca pentru depistarea cancerului pulmonar e o muncă în echipă. Incepe cu pacientul, o tuse care se schimbă, un junghi toracic, scăderea în greutate trebuie să ducă pacientul la medic. Contează mult cum transmiți informația pacientului fără să ascunzi pacientului adevărul, dar trebuie să adaptezi informația pentru pacienți poate cu ajutorul psihologului care e in echipă. Sunt cuvintele medicului Daniela Vasile, oncolog.

Numai că România are doar 20 de psiho-oncologi. 20 la peste 80 de mii de noi pacienți anual. Și nu e tot.

Povestea pacientului român poate fi povestea supraviețuitorului, dar e nevoie de o diagnosticare precoce, de încredere în medicul ales și de răbdare.

– De multe ori pacientul sau aparținătorii spun “de ce mă mai trimiteți la bronholog că nu mi-a ieșit la biopsie”, dar se vede computer tomograf, de ce imi dați vouchere ca să merg și colo și colo pentru analiză. De multe ori se ajunge ca pentru un prim diagnostic să treacă și o lună și două și trei. Dar nu poți da un tratament de cancer după ureche. – completează iarăși dr Ulmeanu.
– Evaluările astea nu se fac întâmplător, se fac pentru a găsi o terapie țintită, sunt imunoterapii țintite care dau rezultate extraordinare dar e nevoie de analiza genetică, de stabilirea exactă a celulei canceroase și a medicamentului care o combate.- intervine din nou oncologul, dr Daniela Vasile.
– Aceste tratamente pesonalizate au crescut speranța de viață înclusiv la cei 75% depistați mult prea târziu, care nu mai pot face operație. Dar pentru cei care ajung să se opereze, șansa de a spraviețui peste durata de 5 ani crește la jumătate dintre ei. Dar mai este o problemă. Dacă sunt prea puțini psiho-oncologi trebuie să știți că avem 300 de oncologi în toată Romania care tratează și alte cancere, nu doar cel pulmonar.

Din peste 83.461  de mii de cazuri noi de cancer depistate în 2018 în România, 11.340 sunt cancere pulmonare. Cel mai păcătos din dintre formele de cancer, “cel mai viclean” îi spune președinta Societații Române de Pneumologie, dr. Ruxandra Ulmeanu, pentru că nu dă semne decât atunci când, de obicei, este foarte târziu, în stadii avansate ale bolii.

La nivel național, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică,  proximativ 10.277 de persoane pierzându-și viața din acestei afecțiuni. E o statistică înfiorătoare.

A screenshot of text

Description automatically generated

„Povestea mea cu cancerul pulmonar” e pur și simplu filmul românesc al pacientului cu cancer pulmonar. E copleșitoare, dar nu devastoare dacă luăm în calcul că în România programul oncologic permite accesul la cele mai noi tratamente, imunoterapii inovative.

In plus există un proiect național care are ca scop dublarea supraviețuirii la 5 ani 1 *, până în 2025, în contextul în care, la nivel global, la fiecare 18 secunde, o persoană își pierde viața din cauza cancerului pulmonar 1 , iar la momentul actual, doar 1 pacient din 5 supraviețuiește la 5 ani de la diagnostic.
Se cheamă Lung Ambition Alliance. Pozele de mai jos arată care e strategia acestei organizații create pentru accesul pacientului român la cele mai noi terapii împotriva cancerului pulmonar.

A screenshot of a cell phone

Description automatically generated

#LungAmbitionAlliance

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.