Câtă curățenie faceți acasă și cu ce? Un studiu arată ca 65% din români se bazează în continuare mai mult pe mătură decât pe aspirator

Din Evul Mediu până în zilele noastre omenirea a căștigat în plus 40 de ani ca durată de viață. Vreo 20, datorită descopririi antibioticelor, de la penicilină încoace, care au pus capăt marilor epidemii de ciumă bubonică, lepră, pestă, etc… iar încă vreo 20 se datorează igienei. Faptul că moșele și medicii au început să se spele pe mâini când interveneau la nașteri, intervenții stomatologice sau chirurgicale a dus la reducerea mortalității. Spălatul, măturatul, curațenia împotriva prafului, a excrementelor de rozătoare sau alte animale au crescut durata noastră de viață cu încă vreo 20 de ani.

În pandemie partea asta privitoare la curățenie a beneficiat și de ceva aspecte extremiste: oameni care spălau cumpărăturile, dezinfectau legumele, etc… cumva este de înțeles căci ne confruntam cu un microb necunoscut cu potențial letal. Lucrurile nu mai stau deloc așa.

Studiul global Dyson Dust , realizat de peste 30.000 de persoane din 39 de țări, arată că, după pandemie, frecvența  cu care oamenii fac curățenie la nivel mondia e în scădere. 60% dintre respondenți recunosc acum că fac curățenie doar atunci când văd praf sau murdărie vizibilă. Acest număr a crescut cu 20% față de anul trecut. În plus, în timp ce 41% susțin că urmează un program regulat de curățenie, acest număr a scăzut cu 15% față de anul trecut, ceea ce indică faptul că oamenii sunt din ce în ce mai puțin disciplinați în ceea ce privește curățenia programată.

Ideea e că în praful care se ascunde după calorifere, sub mobilier, în canapele, saltele ori perdele se ascund viruși, bacterii, polen, acarieni oricare dintre ele putând provoca boli infecțioase, alergii sau astm. De asta e important să înțelegem că un purificator de aer ne poate scapa de micro-organisme dăunătoare, că filtrele HEPA ale aspiratorului sau ale aerului condiționat limiteaza particulele de polen în casa noastră, iar aspiratorul poate aduna inclusiv resturile de piele uscată din saltele ori de pe jos, resturi care pot hrăni microbi. Un virus poate trăi în praful casei până la două zile, iar acarenii din saltele nu ne lasă să dormin singuri niciodată de alungul unei vieți.

Dyson Dust Study  investighează obiceiurile de curățenie și analizează înțelegerea oamenilor asupra prafului din locuințe și impactului pe care îl poate avea acesta asupra sănătății și bunăstării lor  De exemplu, studiul arată faptul că atunci când vine vorba de instrumentele folosite la curățenie, românii se declară conservatori, cu 69% dintre respondenți care declară că aleg să folosească mătura, 66% care folosesc mopul umed și 52% care folosesc un aspirator cilindric cu sac. Doar 24% dintre români dețin un aspirator în locuințe și petrec, în medie, 30 de minute aspirând. 

Studiul arată un lucru interesant, 1 din patru români știu că geamul deschis este un gest de igienă, că datorită acestuia aerul din încăpere se curăță de o parte dintre microbii care pot pluti în aer. Ceea ce ar fi interesant de reținut e că geamul deschis ne scapă de dioxidul de carbon din încăpere și ne ajută nu doar să respirăm mai bine, ci să gândim mai bine, să avem mai multă energie.

Studiul realizat de Dyson arată că oamenii nu dețin informații în legătură cu ce conține praful pe care îl curăță din locuințe și cât de mult poate acesta să afecteze sănătatea. 55% dintre locuințe la nivel global au o persoană care suferă de alergii, dar foarte puțini sunt conștienți de prezența în praf a unor factori care induc alergii comune. Doar 33% dintre cei intervievați știu că polenul poate fi prezent în particulele de praf, iar 32% știau despre prezența potențială a acarienilor.

Dyson Global Dust Study 2023 este un sondaj online de 15 minute, realizat de 33.997 de respondenți din 39 de țări. Lucrările de teren au fost efectuate între 11 ianuarie și 6 februarie 2023, iar datele au fost ponderate la nivel „global” pentru a fi reprezentative pentru diferite dimensiuni ale populației.

Studiul anual Dyson Global Dust Study urmărește să înțeleagă comportamentele de curățenie ale oamenilor, gradul de conștientizare asupra prafului casnic și înțelegerea impactului potențial pe care acesta îl poate avea asupra sănătății și bunăstării fiecăruia. În 2021, din cauza creșterii numărului de proprietari de animale de companie ca urmare a COVID-19, domeniul de aplicare al studiului a fost extins pentru a surprinde înțelegerea oamenilor cu privire la corelația dintre deținerea de animale de companie și praful din gospodărie, care a fost realizată de 32.282 de respondenți din 33 de țări din întreaga lume.

DESPRE DYSON  

Dyson este o companie globală de cercetare și tehnologie cu operațiuni de inginerie, cercetare, dezvoltare, producție și testare în Singapore, Marea Britanie, Malaezia, Mexic, China și Filipine. După ce a început totul într-o magazie din Marea Britanie, compania Dyson a crescut constant de la înființarea sa în 1993. Astăzi, compania are un sediu global în Singapore și două campusuri tehnologice în Marea Britanie, care se întind pe o suprafață de peste 800 de acri în Malmesbury și Hullavington. Din 1993, Dyson a investit peste 1 miliard de lire sterline în birourile și laboratoarele sale din Wiltshire, care găzduiesc cercetarea, proiectarea și dezvoltarea viitoarei tehnologii Dyson. Dyson este deținută de familie și are peste 14.000 de angajați la nivel global, inclusiv o echipă puternică de 6.0000 de ingineri. Compania vinde produse în 84 de piețe, în peste 300 de magazine Dyson Demo, dintre care 50 au fost deschise în întreaga lume în 2021, inclusiv un nou magazin Dyson Virtual Reality Demo.