M-am apucat să verific miturile cancerului la sân! Doar analizele făcute la timp pot salva

Cabinetul e destul de întunecos, medicul stă cu ochii țintă în ecranul ecografului. Urmărește cu atenție imaginea pe ecran, femeia apucase să îi arate niște analize mai vechi în care se văd niște noduli mici. Femeia venise la doctor după niște dureri mari pe care le simțea de câteva zile în sânul stâng.

– Să știți că m-am palpat. Nu numai acum de când cu durerile, m-am palpat mereu în ultimii ani.
– De ce v-ați palpat?
– Așa am văzut la televizor.
– Să știți de la mine că atunci când ajungeți să simțiți ceva la palparea sânului deja ajungeți târziu la medic.

Șoc! Așa a început discuția mea cu doctorul Cristian Nicolae, medic primar Radiologie-Imagistică, în cabinetul de ecografie de la Medicum. Eram ferm convinsă că palparea ține o femeie departe de cancer și am pretenția că sunt un picuț educată când vine vorba de informația medicală. Am greșit. Din fericire greșeala asta pe mine nu mă costă fiindcă durerea din sân era doar o radiație de la operația plămânului stâng, dar așa am ajuns să îl întreb pe domnul doctor depre miturile cancerului de sân. M-am îngrozit.  Am întrebat și care ar fi soluțiile.

În România o femeie e diagnosticată cu cancer la sân în fiecare oră,  iar jumătate dintre româncele diagnosticate cu această maladie sunt femei tinere, sub vârsta de pensionare.

MITUL PALPĂRII

Stadiile cancerului la sân

“Există cancere dure, dar există și cancere moi. Săptâmâna asta am avut o doamnă care are patru leziuni moi în sân, sunt cu prognostic canceros toate. Este stadiul 3 din 5, nu se simte nimic la palpare. Din pacate când e diagnosticat cu mâna, cancerul trece de stadiul 3 imagistic. Un cancer de 4-5 mm care poate fi diagnisticat imagistic, nicidecum nu se simpte la palpare. După 15-20 de mm trece în stadiul următor, și la dimensiunea asta e greu de simțit la palpare, aproape imposibil la sânii mari.
 Între prima fază, in situ, 4-5 mm și stadiul 1 este o diferență de la cer la pământ; nu necesită mult timp de tratament, nu necesită chimioterapie.
E profund greșit să te autodiagnostichezi prin palpare. 60% dintre cancerele din România se identifică în stadii avansate. O ecografie făcută din timp poate salva viața unei femei.”

Din păcate în România o bună parte dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân, merg la doctor abia când se vede o deformare a sânului sau o umflătură ori o schimbare a culorii pielii, semn că femeia nu și-a controlat sânii cu mâna niciodată, nici vorbă de mers la medic.

MITUL MAMOGRAFIEI DUREROASE

dr. Cristian Nicolae, medic primar Radiologie-Imagistica, Clinica Medicum

“Mamografia de regulă nu doare, dar există totuși un procet dintre paciente care resimt un disconfort foarte serios. Mai e și greșeala de abordare a femeii de către profesionistul care îi face mamografia. Toate femeile se tem de mamografie, e o analiză care dă un disconfort, dar e foarte important ca medicul să nu îi facă mamografie daca e într-o perioadă când sânii sunt sensibili ori dureroși. Oricum nu e recomandată oricui. Se începe cu o ecografie, indiferent de vârstă, abia apoi, dacă e necesar, medicul indică o mamografie. Dacă sunt leziuni atunci e nevoie de analiza care stabilește natura lor, e nevoie de imuno-histo-chimie (IHC).  Mamografia e necesară ca analiză după 40 de ani la femeile care au avut în familie pe cineva cu cancer la sân, cele care nu au un asemenea istoric e destul să o facă după 45 de ani. Oricum, în țările civilizate screeningul împotriva cancerului la sân începe la 50 de ani, la 40 de ani, depinde de țară. E o bătălie destul de mare să se înceapă screeningul la 40 de ani. De ce? Pentru că între 40 și 50 de ani e cel mai mare număr de îmbolnăviri, iar in perioada asta cancerele sunt mult agresive fiindcă femeile sunt tinere, au activitate hormonală din care se hrănește cancerul.”

MITUL SÂNILOR MARI CARE SUNT MAI EXPUȘI LA CANCER

“E o prostie de interet. Și sânul mare, și sânul mic dezvoltă cancer. Un cancer într-un sân grăsos e ușor de văzut, un alt cancer într-un sân cu glanda mamară foarte densă e mai greu de depistat. Cancerul nu se uită la mărime.”

MITUL SFATURILOR DATE DE INFLUENCERI FĂRĂ EXPERIENȚĂ MEDICALĂ

„Sunt tot felul de opinii pe internet despre cum să afli singur dacă ai sau nu ai cancer. Sunt oameni fără nicio pregătire medicală, care nu au avut nici macar curiozitate să întrebe un specialist înainte de a formula opinii.”

TESTAREA IMUNO-HISTI-CHIMICĂ E SALVATOARE DE VIEȚI

“În cazul celei mai grave forme de cancer de sân, triplu negativ depistat în fază incipentă, sunt teste genetice care ne spun despre acest tip de cancer mult mai multe, sunt teste foarte scumpe în toată lumea. În România se fac, se recoltează și se prelucrează în strainatate. Din pacate eu am diagnosticat doar cazuri foarte avansate de cancer agresiv, leziuni mari canceroase, nu știu cum arată în fază încipietă fiindcă la noi atât de târziu ajung femeile la medic. In 6-12 luni acest cancer de sân  poate fi fatal. Depistate în stadii incipiente, cu testările adecvate, alta ar fi rata de supraviețuire. E esențială analiza care stabilește ce fel de cancer este, aceasta imuno-histo-chimie.”

În 2018, potrivit estimarilor,  au fost diagnosticate cu cancer de sân aproape 10 mii de românce. Ca tratamentul să fie țintit, să se potrivească cel mai bine tipului de cancer de care suferă femeia e nevoie de testarea imuno-histo-chimică (IHC). 1000 din cele 10 mii de femei diagnosticate cu cancer la sân trebuie să facă analize IHC aprofundate, asta înseamnă bani pe care îi au sau nu. Astăzi statul plătește prin CNAS maximum 400 de lei pentru analize unei femei suspecte de cancer la sân. E destul? Nicidecum.
Vă las graficul ăsta aici ca să înțelegeți.  (foto)
E nevoie ca aceste sume să fie alocate de statul român și mai este nevoie de un program coerent de screening, la nivel national. Cu cât e depistată mai devreme o asemenea maladie, cu atât costurile pentru tratare și vindecare dar si costurile sociale (impactul asupra productivitatii, asupra familiilor si apartinatorilor) sunt mai mici,.

„În lupta pentru supravieţuire, detaliile sunt esenţiale. Fiecare pacient cu cancer are dreptul la un diagnostic complet” declara Mihaela Geonă atunci  când Coaliția pentru Sănătatea Femeii a lansat propunerea de compensare integrală la nivel naţional a testărilor moleculare şi genetice pentru cancerul la sân.

Efectuarea testărilor moleculare şi genetice are un rol esenţial în stabilirea diagnosticului corect şi complet în fiecare caz de cancer. Alături de diagnosticarea cu precizie a tipului de cancer, în baza acestor rezultate, fiecare pacientă va putea beneficia de un tratament personalizat, adaptat caracteristicilor specifice tumorii. Le vor fi îmbunătăţite astfel şansele de a ieşi învingătoare în lupta cu boala. Testările moleculare şi genetice permit inclusiv identificarea riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer pe parcursul vieţii (spre exemplu în cazul cancerului de sân sau al cancerului de col uterin).

E un drum lung, dar, mă întorc la ce vă spuneam la început, o româncă e diagnosticată în fiecare oră cu cancer la sân.

In loc de final: “nu doamnele m-au șocat, ci domnii. Am avut soți care au venit și m-au întrebat dacă există riscul să ia și ei cancer de la soție” – îmi mărturisește dr Cristian Nicolae.

———————————————————————————————————————————–

Material realizat cu sprijinul Coaliției pentru Sănătatea Femeii,  o initiațivă a Fundației Renașterea, o organizație non-profit românească, coordonată de Mihaela Geoană, care luptă pentru crearea de programe și acordarea de finanțare adecvată problemelor de sănătate caracteristice femeilor.