Respirăm schimbările climatice și asta nu-i bine deloc, statul nu susține decât jumătate din tratament

BPOC – dacă citești pe litere, “bpoc” sună precum numele lui animăluț-dinozaur din desene animate. Realitatea e că acest acronim ascunde una dintre cele mai serioase probleme ale plămînilor, Boala Pulmonar Obstructivă Cronică – BPOC. Și dacă e “cronică” știm că nu “se moare” din cauza asta. Uf… cât de greșită e percepția noastră.

BPOC, boala pulmonară obstructivă cronică, este o afecțiune medicală gravă, a treia cauză de deces la nivel global, deseori asociată cu
complicații cardiovasculare.

Doar două crize de BPOC cresc cu 80% riscul de deces al românilor

Poluarea reprezintă unul dintre factorii principali de risc ai BPOC. „Ceea ce
respirăm influențează sănătatea noastră. Din păcate, atât la nivel mondial, cât și în România, problemele de calitatea aerului sunt în creștere. OMS arată că dintre decesele premature legate de poluarea aerului, peste 50% sunt cauzate de maladiile ce afectează plămânul, iar dintre acestea, 40% sunt relaționate cu BPOC.” declară Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu,
Directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de
Pneumologie.

Ce simte o persoană care au putea fi diagnosticată cu BPOC?
Se confruntă cu o tuse cronică, dificultăți de respirație, infecții respiratorii frecvente, producție semnificativă de mucus și/sau respirație șuierătoare.

Ar putea fi BPOC, dar pentru asta trebuie să vorbiți cu un medic pentru testarea specifică numită „spirometrie„. Dacă primiți diagnosticul de mai sus, să știți că plămânii voștri arată ca mai jos:

De ce e important să știm din timp care e problema cu care se confruntă plămânii noștri?
Pentru că „BPOC este a treia cauză de deces la nivel mondial, iar 1 din 4 pacienți cu această afecțiune sunt diagnosticați cu cancer pulmonar. Exacerbările asociate au efecte atât asupra plămânilor, cât și asupra inimii: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele 5 zile după o exacerbare moderată a BPOC. Iar riscul de deces crește cu 80% după 2 exacerbări moderate în decurs de 1 an. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii 5 ani după spitalizare.” spune Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea

“Pacientul cu BPOC stă mai multe zile internat în spital: o analiză preliminară făcută de SRP arată că la nivelul unui an calendaristic, peste 60% dintre pacienți au o durată a spitalizării de cel puțin 5 zile, un procent semnificativ dintre ei depășind 8 zile. De asemenea, pacienții cu BPOC sever stau mai multe zile internați la terapie intensivă versus alte patologii. 74% dintre acești pacienți sunt pensionari – persoane cu venituri de multe ori limitate. Cu toate acestea, în România, nivelul de compensare a medicamentelor pentru BPOC este doar 50%, un factor care generează
consecințe negative asupra accesului pacienților la tratamente. A venit
momentul să prioritizăm pacienții cu BPOC și această patologie la nivel de decizii de politică publică și să asigurăm un acces la tratament la standarde europene.” spune Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președintele ales al Societății Române de Pneumologie.

BPOC este introdusă în Strategia Națională de Sănătate până în 2030, însă pacienții din România care trăiesc cu această boală gravă au nevoie să fie prioritizați în mod real prin acțiuni concrete de politică publică care să îmbunătățească managementul bolii. Aproximativ 10-20% dintre pacienții cu BPOC nu au fumat niciodată. Unii dintre acești nefumători îi includ pe cei care au avut o expunere semnificativă la fumatul pasiv. Alte cauze pentru apariția BPOC în rândul nefumătorilor sunt predispoziția genetică, sau expunerea substanțială la poluarea aerului.