Sănătate

Scriu pentru cei care trăiesc cu astm sau au în familie pe cineva cu boala asta. Există soluții la îndemână

O să încep cu o definiție mai întâi.

Astmul este o boală cronică a căilor respiratorii. Tuburile bronsice sunt cele care permit aerului să intre și să iasă din plămâni. Când vine vorba despre un pacient cu astm, căile respiratorii sunt întotdeauna inflamate; devin umflate, iar mușchii din jurul lor se pot strange atunci când ceva declanșează simptomele. Acest lucru face ca aerul să nu mai poată circula în și din plămâni.

Poluarea, cauză principală a astmului

Cea mai mare amenințare la adresa sănătății identificată de Organizația Mondială a Sănătații în 2019 oare ghiciți care este? Nu ebola, nu cancerele de orice natură, nici măcar tuberculoza, cea mai ucigașa boală infecțioasă la nivel global.

Cea mai mare amenințare pentru sănătatea noastră este poluarea, aerul pe care îl respirăm.

Dacă vi s-a întâmplat vreodată ca dintr-o criză de râs să dați într-o criză de tuse ori să simțiți atunci când trageți aer în piept că vă strâng coastele, că nu puteți să inspirați atât de adânc pe cât aveți nevoie, sunt semne că poluarea în care trăim și-a pus amprenta; pot fi simptome de astm nediagnosticat ce poate fi cauzat chiar de poluare.

Nu vreau să mă credeți pe cuvând, vă las aici un studiu uriaș, realizat pe 300 de mii de persoane discutat chiar zilele acestea la cea mai mare întâlnire a specialiștilor în boli pulmonare (Congresul Societății Europene de Pneumologie de la Madrid) care demostrează că poluarea atacă, îmbolnăvește și îmbătrânește plămânii într-un rimt amețitor.

“Poluarea aerului afectează 100% din populație, deoarece nu poate fi evitată, iar aceste studii evidențiază efectele nocive care sunt legate de expunerea la aer murdar încă de la începutul vieții noastre. Poluarea aerului pe termen lung poate reduce speranța de viață, poate afecta dezvoltarea pulmonară, poate crește incidența astmului și poate duce la alte boli respiratorii cronice.” – Jørgen Vestbo, președintele Consiliului de Advocacy al Societății Respiratorii Europene și profesor de medicină respiratorie la Universitatea din Manchester, Marea Britanie

Scriu toate astea pentru că în România astmul este subdiagnosticat, iar pacienții ajung la medic abia atunci când fac prima criză severă. Viața cu astm poate fi una buna dacă boala e diagnosticată la timp, dacă tratamentul e urmat fără întrerupere și mai ales dacă suntem conștienți ca viața cu astm nu e un capăt de lume ori un motiv de stigmatizare.

Pentru asta e nevoie să știm că simptome banale precum:
  • tusea, în special noaptea, la efort sau după un episod de râs intens
  • senzația de sufocare (dispnee)
  • senzația de strângere a pieptului
  • șuierat în plămâni (wheezing)
nu sunt semne ale unei răceli pasagere.

 

Cei mai mulți oameni se gândesc la astm ca la o boala în care apar doar crize sau episoade de sufocare. În realitate, boala astmatică este prezentă în permanență, chiar dacă nu sunt prezente simptomele.

Dacă la poluare suntem expuși absolut toti, există alți factori declanșatori care îi afectează numai pe unii dintre noi. Din cauza alergiei violente la ambrozie, anul asta am experimentat prima criză cu sufocare. Nu am astm, din fericire, dar mi-a fost teama de asta gandindu-mă că am doar un plămân și un ciot. Insă alergiile pot provoca  astm bronșic indiferent la ce sunteți alergic: polen, puf, fân, arahide, aditivi alimentari sau aspirină. Alergiile sunt doar un factor care poate declansa criza de astm.

Din fericire, oricât de dramatic sună toate cele de mai sus, astmul este o boală controlabilă. Când tratamentul e urmat fără întreruperi pacientul poate face sport de performanță ca David Beckham (iap, are astm) ori să aibă o carieră de succes ori să meargă la școală.

Am vorbit și mai devreme de viața cu astm, dar vreau să vă mai atrag atenția o dată asupra acestui site: www.viatacuastm.ro.   A fost creeat pentru ca oricine, dar mai ales pacientul și familia lui să  înțeleagă ce este astmul, cum poate fi diagnosticat, care sunt factorii declanșatori, ce se întâmplă cu bronhiile pe durata unei crize de astm, care este cel mai potrivit tratament pentru astm și ce să urmăriți înainte de discuția cu medicul curant.

În România sunt aproximativ 1.000.000 de pacienți care suferă de astm, iar la nivel global sunt peste 334 de milioane.

Este important să știi că nu ești singur. Și mai important este să știi că dacă respecți tratamentul pe care ți l-a indicat medicul, poți avea o calitate bună a vieții și poți face tot ceea ce face un om sănătos.

Și viața cu astm poate fi frumoasă, cu informațiile și tratamentul potrivit. Nu vă temeți să dați mai departe, celor care au nevoie deoarece informațiile sunt verficate, iar sprijinul e unul real.

——————————————————————————————————————————————————–

Campanie realizată de:  Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Caravana cu Medici, cu sprijinul AstraZeneca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.