Alergiile și astmul, complicații nebănuite

Atât de mult m-am plâns de alergia mea la ambrozie că aproape nu ar mai fi nimic de spus. Poate doar faptul că deși mă chinuie destul de rău, aflu mereu lucruri noi despre cât de expuși suntem toți la alergii și cât de mare e riscul pentru pacienții care deja suferă de diverse probleme respiratorii, astmaticii fiind victime sigure.

D-na doctor Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie clinică a mai făcut puțină lumină asupra nelămuririlor pe care le-am adunat.

Există alergii de toamnă? 

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie:

Există alergii de toamnă, rinite și astmuri alergice la buruieni de toamnă – ambrozie si artemisie, la mucegaiuri. Toamna este perioada în care se acumulează vegetație care, dacă nu e corect îndepărtată, acumulează
umezeală și favorizează proliferare mucegaiurilor. Acestea migrează în interiorul caselor și constituie surse de sensibilizare , suprapunandu-se peste mucegaiurile de interior. Toamna geamurile stau mai mult timp inchise, crește timpul petrecut în interior, crește umiditatea și astfel
se dezvoltă mucegaiuri care duc la rinite alergice sau chiar la astm. 
În plus există proliferarea acarienilor, artropode minuscule din praful de casă, principala cauză de alergii respiratorii la adult și la copil. Aceste evenimente se suprapun virozelor din sezonul rece, viroze ce complică tabloul clinic sau care pot fi factori de confuzie diagnostică.

Care dintre alergii pot duce la astm? 

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie:

Toate alergenele pe care le inhalăm(acarieni, mucegaiuri, polenuri, epitelii animale) pot induce sensibilizări alergice. Unele sensibilizări antrenează o inflamație a mucoasei nazale și bronșice, practic ambele mucoase au
aceeași structură, iar inflamația poate fi continuă de-a lungul tractului respirator.  Nu este obligatoriu ca toți pacienții rinitici să facă și astm, dar cam 40% dintre rinitici (n.r. /rinită alergică) au astm. Iar dintre pacienții astmatici, cam 80% au rinită.

O persoană poate avea mai întai astm iar apoi să dezvolte diverse alergii? 

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie: Succesiunea de obicei e inversă, pacienții încep cu rinita sau alergii alimentare, apoi apare astmul. Dar orice succesiune este posibilă.

Care e cea mai grea provocare pentru un pacient alergic cu astm?

Există tratamente eficiente care să țină sub control astmul si alergiile, împreună? 

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie:

Majoritatea pacienților astmatici primesc un tratament antiinflamator care intervine în mecanismul de producere a bolilor. Singura terapie care intervine în mecanismul de producere a bolii alergice și care modifică evoluția naturală a acesteia este imunoterapia alergen specifică, desensibilizarea, cum este cunoscută.

Un pacient care are un animal de companie și un astm alergic poate duce o viață normală fără să renunțe la animalul său?

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie: În alergologie, măsura cea mai corectă de tratament este reprezentată de lipsa contactului cu alergenul. Putem controla astmul la pisică prin tratament antiinflamator și imunoterapie cu extracte standardizate, pentru a obține
toleranță la expunerea naturală.  O mulțime de pacienți își doresc animale de companie, alții au o dependență afectivă de acestea ,
dar și rinită sau și astm alergic la ele. Pentru acești pacienți există imunoterapie specifică și alte măsuri de intervenție. Dacă în familia pacientului există astmatici cu siguranță șansa de a dezvolta un astm pe lânga rinita inițială este mare. Dacă pacientul traiește într-un 
spațiu restrans sau doarme în pat cu animalul de companie, riscul de astm e mai mare. Riscul crește cu numărul pisicilor.

Toate animalele cu blană, câini, iepuri, chinchila, hamsteri pot provoca rinite și astmuri alergice. Nici alergiile la cal nu sunt rare.

Ce ar trebui să știe despre alergii un pacient astmatic?

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie: O răceală care durează peste 10 zile, nu e răceală, e valabil pentru toți pacienții, inclusiv pentru cei cu astm.

Orice pacient astmatic trebuie să ajungă la alergolog fiindcă multe dintre astmuri sunt alergice. Populația trebuie educată ca sa știe că orice boală respiratorie-rinită, rinosinuzită, astm, pneumonii de hipersensibilizare trebuie evaluate și de către medicul alergolog.

Ce alergeni duc la forme astmatice ale alergiilor?

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie: Dintre alergiile cronice, persistente, alergia la acarieni si la mucegaiuri, acestea din urmă mai ales la copii; alergiile la epitelii animale, la pisică, mai rar la caine pot determina astm. Cu pisicile mai este  o problemă, alergenul de pisică este mult mai remanent în mediu decât alți alergeni, e purtat pe haine și
contaminează practic aproape toate sălile de clasă, cinema, restaurante.
Dintre alergenele sezoniere, polenurile de measteacăn , arin, alun, salcie, plop ce polenizează primăvara, polenurile de graminee/plante cu cu spice care polenizează în lunile mai -iunie (iarba de gazon, timoftica, păiușul roșu, secară, ovăz etc.) pot declanșa astmuri sezoniere. Li se alătură
polenurile de toamnă, ambrozie și artemisie/pelin care dau dau simptomatologia cea mai virulentă.
Asocierea cu alergiile alimentare este problematică. Dacă pacientul are un astm și apare și o alergie alimentară cu siguranță manifestările astmatice vor fi mai severe.

Cum arată relația medic-pacient în cazul astmului alergic?

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie: Relația cu medicul ar trebui sa fie una de parteneriat, cu o aderență cât mai mare la terapie. Specialistul manipulează aceste terapii în vederea obținerii unui beneficiu maxim pentru pacient și sesizează momentul inițierii
cu terapii biologice în formele severe de boală, terapii gratuite pentru acești pacienți, prin suportul Caselor de Asigurări și al firmelor producătoare. Pacientul alergic se află într- o stare de dereglaj imun, controalele la medicul specialist sunt necesare pentru evaluarea controlululi bolii, aprecierea riscurilor viitoare, intervențiilor
profilactice sau terapeutice necesare. Acești pacienți se află într-o mișcare permanentă a sensibilizărilor și a manifestărilor clinice, așa încât monitorizarea lor trebuie efectuată destul de strâns.

Cat de mare este impactul alergiilor asupra sistemului respirator? 

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie clinică: Avem o frecvență mare a rinitelor alergice (n.r. alergii) cu o prevalență globală de  25- 30% din populație, iar din totalul populației cca 5-8% suferă de astm. Din păcate în România nu avem o statistică în acest sens, așa că luăm în calcul cifrele globale. Calitatea vieții e foarte afectată la pacientul alergic.

Pacientul astmatic, dar chiar și pacientul cu rinita persistentă similară cu un astm moderat, pe timpul noptii nu se poate odihni bine din cauză că respiră greu; dacă nu se poate odihni bine a doua zi nu se poate concentra, nu reușește să învețe, să rețină. Copiii și studenții sunt foarte afectați de impactul rinitei alergice asupra vieții de zi cu zi.  

Cat de mare este impactul alergiilor asupra sistemului respirator? 

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie clinică: Exista o frecvență mare a rinitelor alergice cu o prevalență globală de  25- 30% din populație, iar din totalul populației cca 5-8% suferă de astm. Din păcate în România nu avem o statistică în acest sens, așa că extrapolăm datele, ne raportăm la cifre existente în Europa.
Calitatea vieții e foarte afectată la pacientul alergic. Pacientul astmatic, dar și pacientul cu rinita persistentă au o calitate a vietii important alterată; pe timpul noptii nu se pot odihni bine din cauza obstrucției bronșice sau nazale(nas înfundat); dacă nu se pot odihni bine, a doua zi nu se
pot concentra, au tulburări de memorizare sau învățare. Copiii și studenții, aflați în plin proces de învățare, sunt foarte afectați de impactul rinitei alergice asupra vieții lor de zi cu zi.

———————————————————————————————————————

Cu pacientul alergic nu termini niciodată,
chiar dacă o boala intră în sertar, el are un fond dereglat imunologic iar
controlalele anuale, o verificare de rutină chiar și atunci când alergiile
nu și-au mai făcut simțită prezența ajută un medic specialist să
interpreteze riscurile pentru acești pacienți.

Respir este numele campaniei menită să ajute cei aproximativ 1 milion de români care traiesc viata cu astm . Daca știti pe cineva în această situație, indreptați-l către site-ul campaniei www.viatacuastm.ro , sunt o mulțime de informații utile acolo.

Pe dr Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie, o puteți găsi in București, la Policlinica MAPN sau la spitalul Sanador.